Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 0 comments

Alex. Ştefănescu şi Sorin Roşca Stănescu premiaţi de Contemporanul

Alex. Ştefănescu şi Sorin Roşca Stănescu premiaţi de Contemporanul

Pe 3 noiembrie 2010, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, Aura Christi şi Sorin Roşca Stănescu, director general al portalului CORECTbooks, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, au decernat, într-o atmosferă cordială, Premiile Contemporanul – veche şi prestigioasă publicaţie naţională, înfiinţată la 1881, considerată o foaie de cultură, politică şi ştiinţă. Dintre cei prezenţi îi menţionăm pe Ion Ianoşi, Alex Ştefănescu, Ştefan Borbély, Eugen, Negrici, Dan Mircea Cipariu, Ion şi Lidia Lazu, Domniţa Ştefănescu, Andrei Potlog, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Victor Buciu, Cosmin Ciotloş, Răzvan Voncu, Maria-Ana Tupan, Mihail Gălăţanu, Adrian Dinu Rachieru. Evenimentul a debutat cu un discurs elogios al Aurei Christi despre Sorin Roşca Stănescu, căruia i-a acordat o diplomă de onoare. Jurnalistul a vorbit aplicat despre dictatura actuală a lui homo videns şi posibilitatea de democratizare a culturii româneşti prin opera megaportalului CORECTbooks, proiect de pionierat în contextul actual autohton. Acesta este o operă digitală, care debutează cu o librărie în format electronic securizat, anunţând evenimentul acestei toamne: lansarea celei mai complexe platforme online integrată din România, CorectBooks fiind una dintre componentele acesteia. În acest mediu virtual, Nicolae Breban a ales să-şi lanseze cel mai recent volum, Istoria dramatică a prezentului, duminică 7 noiembrie, într-o conferinţă de presă în streaming. Considerăm că de succesul acestui portal depinde şi posibilitatea de acces a românilor din străinătate la sursa unor lecturi de calitate în limba maternă.


Premiul „Criticul anului 2010” i-a fost acordat, cu câteva zile înainte de aniversarea zilei de naştere, pe 6 noiembrie, lui Alex Ştefănescu autorul Istoriei literaturii române contemporane (1941-2000), Bucureşti, Editura Maşina de scris, 2005. „Omul-munte”, cum l-a numit Aura Christi, a povestit auditoriului dificultăţile şi adesea nedreptăţile care au viciat întâmpinarea acestui monument al istoriografiei literare româneşti, după momentul publicării. Lucrarea este produsul a zece ani de muncă neobosită, asiduitate pe care criticul a plătit-o scump, mai ales cu preţul propriei sănătăţi: s-a îngrăşat, şi-a pierdut parţial vederea, a devenit cardiopatic. Publicarea masivei lucrări ar fi trebuit să fie deznodământul fericit al unui astfel de maraton. Primirea agresivă din partea colegilor de breaslă, bântuiţi de spectrul invidiei şi, inexplicabil, al urii faţă de succesul criticului, care punea la dispoziţia specialiştilor continuarea firească a Istoriei călinesciene, au condus la înrăutăţirea stării de sănătate a criticului. Din 270 de articole de întâmpinare, 110 erau favorabile, dar mai mult de jumătate, 160, erau negative, multe dintre ele cu un conţinut extrem de virulent, până la atac la persoană. Criticul a vorbit apăsat despre luciditatea şi spiritul de fair-play care trebuie să însoţească actul critic – văzut şi trăit ca gest fundamental de comunicare între oameni -, şi care nu trebuie să se alunece vreodată în sfera personală şi a sentimentului de ură, care distruge din start orice confruntare constructivă. Cu umorul şi bonomia care îl caracterizează, Alex Ştefănescu îşi întreba publicul empatic: „Dacă această carte a fost într-adevăr un eşec, de ce oare, în loc să fiu hulit, nu am fost compătimit?”
Premiul pentru consecvenţa în istoria literaturii române i-a fost acordat profesorului Marian Victor Buciu ale cărui stil elegant, expresie fină, inteligenţă percutantă, au fost premiate. Marian Victor Buciu este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, predă cursuri de istoria literaturii române interbelice, din perioada comunistă şi postcomunistă, cuprinzând analize şi sinteze ale unor curente şi opere de mare interes artistic. A publicat în reviste numeroase cronici, studii şi eseuri literare. Menţionăm volumele: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică retorică a prozei, Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative, Ionesco. Eseu despre ontoretorica literaturii. A publicat monografii, eseuri, sinteze axate pe opera unor scriitori precum Cioran, Caragiale, Ţepeneag, Dieter Schlesak, monografii substanţiale despre cei mai importanţi prozatori ai literaturii române: Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, Zece prozatori exemplari.
Premiul pentru critică şi istorie literară, a fost acordat lui Răzvan Voncu, lector universitar la Catedra de literatură română a Facultăţii de litere a Universităţii din Bucureşti. Debut în literatură: 1988. Scrie critică şi istorie literară, eseu, literatură confesivă. A colaborat şi colaboreaza la câteva dintre revistele cunoscute din ţară. Publică, de asemenea, în reviste literare din Serbia. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, nu şi membru, surprinzător, al Uniunii Scriitorilor din România. Dintre cărţile publicate de Răzvan Voncu, menţionăm, între altele, Jurnalul unui an satanic, Secvenţe literare contemporane, Despre Preda, Orizonturi medievale, Eseuri critice, Textul confesiv în literatura română veche, România de zi cu zi. O lectură, Pieton prin tranziţie, Un deceniu de literatură română, Fragmente de noapte.
La finalul serii Contemporanul, Aura Christi a citit câteva poeme recente, iar Lidia Lazu a recitat din Blaga.

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *