Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 1 comment

Baptiştii nu sînt obsedaţi de botezul adulţilor

Baptiştii nu sînt obsedaţi de botezul adulţilor

Botezul este important pentru baptişti, numele confesiunii este derivat din verbul grecesc care numeşte actul botezului, dar nu este cel mai important act liturgic în slujire, aşa cum s-ar putea crede, nici cea mai importantă doctrină a crezului. Există numeroase prezentări ale Crezului şi practicilor baptiste, prezentări realizate din diferite puncte de vedere, cu informaţii deformate de multe ori, cu prea puţină bunăvoinţă în multe cazuri. Baptiştii sînt prezentaţi ca o sectă obsedată de botezul adulţilor. Cred că peisajul este mult mai complex şi există baptişti, paradoxal, care practică botezul copiilor, nu imediat după naştere, dar în perioada în care aceştia nu îşi pot asuma cu totul responsabilitatea pentru propriile decizii (1). Baptiştii români, prin tradiţie, au acceptat botezul numai după 18 ani, în rare cazuri s-a coborît pînă la vîrsta de 14 ani.

Iată cîteva explicaţii (2) pe care le-am organizat în jurul unei discuţii avute cu pastorul Dorin Hnatiuc, preşedinte al Bordului de Garanţi al Universităţii Emanuel din Oradea.

Botezul adulţilor este un act de cult simbolic în concepţia credincioşilor baptişti. Nu se foloseşte termenul Taină, aşa cum este acest act înţeles în cadrul altor confesiuni. Din pricina faptului că biserica baptistă nu ordinează preoţi în înţelesul în care bisericile tradiţionale înţeleg preoţia, nu există sacramente. Mărturisirea de Credinţă le numeşte simboluri eclesiale şi acestea sînt în număr de două: Cina Domnului (Euharistia), care este cel mai important act din viaţa credinciosului, şi Botezul, care condiţionează accesul credinciosului la Cină.

Botezul este oficiat numai celor care pot mărturisi credinţa lor atît prin cuvinte, la nivelul înţelegerii, cît şi în viaţă, prin mărturia unei vieţi schimbate. Convertirea este constatată de către comitetul parohial în urma unei examinări din materialul catehetic (3) şi în urma mărturiei unor martori (se cere mărturia şi uneori aprobarea părinţilor în cazul copiilor minori). Din pricina faptului că omul este considerat responsabil pentru ceea ce cere (actul botezului) nu există naşi de botez. Există totuşi, în unele biserici, obligativitatea ca noul convertit să intre într-o perioadă de ucenicie.

Actul botezului este oficiat de obicei duminica (excepţii au fost cazurile în care s-a oficiat botezul în timpul săptămînii, noaptea, în perioadele de persecuţii), este oficiat de către pastori, presbiteri sau diaconi. Candidaţii sînt îmbrăcaţi în haine albe ca semn al spălării în sîngele Mielului (4). Botezul se face printr-o singură scufundare în baptisterium, un bazin care este în dotarea fiecărei biserici şi care reprezintă centrul arhitectural al întregului interior. Bazinul respectiv se află în spatele amvonului şi conţine o pictură, de obicei este reprezentat Rîul Iordan. Botezul se face în numele Sfintei Treimi.

Atunci când candidatul coboară în apă, pastorul intră într-un scurt dialog cu el, după ce rosteşte un verset din Biblie. Există situaţii în care candidaţii doresc să cînte, să recite, să se adreseze audienţei, lucru permis în limitele timpului liturgic. De obicei, dialogul urmează astfel:

 – Înaintea martorilor văzuţi şi nevăzuţi te întreb dacă din propria dorinţă şi în deplină libertate de conştiinţă Îl mărturiseşti pe Isus Cristos ca Domnul şi Mîntuitorul tău personal?
– Da!
– Crezi că El este Dumnezeu şi S-a Întrupat, a murit, S-a îngropat şi a înviat mîntuindu-te şi pe tine?
– Da!
– Eşti gata să Îl urmezi pînă la moarte şi cu orice preţ, fără să te lepezi de El?
– Da!
– Pe baza mărturisirii credinţei tale şi la porunca Domnului Isus Cristos, te botez în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh. Amin

În acest moment urmează cufundarea.

Ce cred şi de ce practică baptiştii botezul adulţilor?

1. Mai întîi, Botezul este privit ca un act de ascultare faţă de porunca lui Cristos de a face ucenici şi de a-i boteza în numele Sfintei Treimi (Matei 28 şi Marcu 16). Ascultarea şi primirea Evangheliei trebuie urmată de botez, după o perioadă de instruire catehetică, realizată în lumina aceluiaşi text (5). Dacă Isus Cristos S-a botezat, noi trebuie să-L imităm, dar nu numai pur mimetic, ci şi epistemic, prin înţelegerea a ceea ce ne asumăm prin ascultare.

2. În al doilea rînd, Botezul este privit ca o identificare cu moartea, îngroparea şi învierea lui Isus Cristos (6). Prin botezul Duhului şi în apă (în această ordine în concepţia baptistă) credinciosul este încredinţat de faptul că omul vechi moare (carnea, sarx, „firea pămîntească”, în traducerea Cornilescu), omul spiritual fiind născut la o nouă viaţă, ceea ce presupune şi o schimbare de comportament. Din această perspectivă trebuie privit rigorismul moral, cu toate patologiile alăturate, pe care baptiştii îl reclamă. După botez, credinciosul trebuie să se socotească mort faţă de păcat, viu pentru Dumnezeu, iar trupul devine o unealtă a neprihănirii din unealtă a păcatului.

3. În al treilea rînd, botezul este un act de proclamare, de vestire evanghelistică, de mărturisire publică în faţa credincioşilor şi faţă de necredincioşi. În 1 Petru 3: 21-22 ni se spune că botezul este un corespondent (antitypon) al mîntuirii din apă şi faţă de apă de pe vremea lui Noe, paradoxal în cazul botezului fiindcă mîntuirea se reflectă prin scufundarea în apă, faţă de prima salvare, prin corabie. Această mîntuire, după cum cred baptiştii, nu este realizată prin botez şi de către botez, botezul nefiind altceva decît mărturia unui cuget curăţit prin puterea lui Isus Cristos. Botezul este obligatoriu în acest sens ca o mărturie în faţa oamenilor şi nu ca parte integrantă a mîntuirii. Tîlharul de pe cruce a murit nebotezat şi totuşi i s-a promis Raiul.

Aceste trei elemente se pot regăsi în majoritatea crezurilor sau mărturisirilor de credinţă baptiste. Se înţelege că şi în acest domeniu există încă dezbateri şi ajustări de poziţie (7), dar majoritatea credincioşilor baptişti, în ciuda noilor dezbateri legate de vîrsta la care trebuie administrat botezul, va continua să practice botezul persoanelor care dovedesc că au ales în deplină libertate de conştiinţă să îl urmeze pe Cristos.

 


1 Iată aici o discuţie interesantă pe acest subiect: http://thegospelcoalition.org/blogs/tgc/2011/02/23/should-we-baptize-small-children-yes/ sau AICI http://betweenthetimes.com/2011/02/25/thoughts-on-the-baptism-of-children/
2 De menţionat că domnul Trevin Wax, care mi-a fost student, un om de un caracter excepţional şi foarte dăruit în ale scrisului, a realizat un grupaj de interviuri pe această temă. Vezi AICI  o discuţie pe tema rebotezării, practică instituită în unele biserici din Statele Unite (http://trevinwax.com/2009/08/24/romanian-baptists-on-the-problem-of-sbc-rebaptizing/)
3 Lecţiile de cateheză durează între 10-12 săptămîni şi chiar un an. În cadrul acestor lecţii se prezintă Crezul şi Mărturisirea de credinţă. Biserica Baptistă este Biserică Niceeno-Constinapolitană şi Calcedoniană în ceea ce priveşte doctrina despre Sfînta Treime şi Cristologia.
4 Apocalipsa 7: 14 „Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele, şi le-au albit în sîngele Mielului.”
5 Matei 28: 19-20.
6 Vezi Romani capitolul 6: 1-15.
7 Vezi discuţiile privitoare la cazul persoanelor cu handicap mental sever, care nu pot mărturisi în mod liber că au primit credinţa raţional în urma unei vestiri propoziţionale.

1 Comment

  1. Eu am intalnit destui baptisti care pun accent excesiv pe “inceputul de legamant prin botezul in apa”.
    Pentru cei care vor sa studieze bazele biblice si logice, impreuna cu dovezile istorice ale botezului pruncilor, am gasit o carte foarte potrivita si cuprinzatoare (contine zece argumente solide si unsprezece obiectii cu raspunsurile lor). “Botezul copiilor mici, biblic si rational”, de Samuel Miller. Se poate citi in mod gratuit, se gaseste cu usurinta pe internet.
    Mi-ar fi greu sa fac un rezumat, cartea este deja foarte concentrata. Pot insa scrie cateva titluri din sectiunile ei:
    – Teologia legamantului ca baza pentru botezul pruncilor
    – Hotararea lui Dumnezeu pentru includerea copiilor poporului in Adunare
    – Botezul si taierea imprejur
    – Pasaje biblice care nu pot fi explicate fara a considera pruncii ca membri ai bisericii locale (si prin urmare, dreptul lor la botez)
    – Marturii istorice despre botezul pruncilor: Tertulian, Origen, Ciprian din Cartagina (si sinodul de la 253), Augustin impotriva lui Pelagius, Ioan Gura de aur; Valdenzii, sustinatori ai botezului copiilor

    Si, dintre obiectii:
    – Nu scrie nicaieri ca trebuie sa botezam pruncii?
    – De ce nu gasim exemple clare in Noul Testament?
    – Domnul Hristos a fost botezat la maturitate, dar prin ce botez?
    – Intai credinta, apoi botezul (Cine va crede si se va boteza)?
    – Ce folos are pruncul din botez?
    http://botezulcopiilormici.wordpress.com/

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *