Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 0 comments

Editarea şi traducerea ştiinţifică a scrierilor lui Ieronim

Editarea şi traducerea ştiinţifică a scrierilor lui Ieronim

 Aline Canellis, Régis Courtray (ed.), Éditer et traduire Saint Jérôme aujourd’hui dans la Collection des Sources Chrétiennes  (Institut des Sources Chrétiennes, Lyon, 13 octobre 2007), Actes de la journée d’étude à la mémoire d’Yves-Marie Duval, organisée par Aline Cannelis (Université de Saint-Étienne) et Régis Courtray (Université de Toulouse 2-Le Mirail) avec l’aide de Sources Chrétiennes, d’HiSoMA, de l’Université Lumière-Lyon 2, du CRATA (Toulouse) et de l’Université Toulouse 2-Le Mirail. Textes recueillis et préparés par Aline Canellis. http://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00463637/fr/

La şapte luni de la despărţire, amintirea profesorului Yves-Marie Duval (†12 martie 2007) a fost omagiată printr-o zi a întâlnirilor ştiinţifice, la care au participat cercetători implicaţi în apariţia unor volume din seria Sources Chrétiennes, dar şi tineri aflaţi pe diverse trepte ale confirmării profesionale. Omagierea a avut dimensiunile concrete ale „lansării” programului de editare a operelor lui Ieronim în colecţia Sources Chrétiennes, cu dezvăluirea precisă a proiectului personal şi a preluării lui ca moştenire ştiinţifică.

Volumul, accesibil on-line (adresa mai sus), este oglinda detaliată a întâlnirii din octombrie 2007. Prima parte a programului a fost consacrată operelor exegetice ale lui Ieronim; editoarea Aline Canellis a vorbit despre lucrările profesorului Duval, concentrându-se asupra stadiului avansat în care se află proiectul In Malachiam şi, implicit, asupra ducerii lui la capăt. R. Courtray a prezentat stadiul ediţiei sale In Danielem, care fusese subiectul tezei de doctorat din 2004. Partea a doua a fost consacrată operelor polemice ale lui Ieronim. J.-L. Feiertag a făcut bilanţul celor două ediţii ale sale din CCSL (Contra Iohannem Hierosolymitanum, 1999; Aduersus Vigilantium, 2005), propunând cumularea listelor de manuscrise într-una singură, cu uniformizarea siglelor. B. Jeanjean şi-a prezentat lucrarea dedicată textului Dialogus Attici et Critobuli (traducere finisată, aparat critic avansat, care a inclus colaţionarea unui manuscris vechi de la Lyon). Luce Savoye, F. Pieri şi G. Raspanti şi-au prezentat de asemenea stadiul lucrărilor (In Iouinianum, Ad Ephesios, respectiv Ad Galatas).

Volumul este completat de un capitol aparte dedicat site-ului Sources Chrétiennes (care oferă un cadru oportun pentru „grupul de lucru Ieronim”), de anexe utile (lista abrevierilor utilizate în colecţia Sources Chrétiennes pentru operele Sf. Ieronim şi tabelul recapitulativ al ediţiilor critice ale operelor Sf. Ieronim); paginile de concluzii sunt simetrice introducerii care deschide volumul.
M-aş opri acum doar la o pereche de articole, pilduitore pentru gestionarea unei moşteniri ştiinţifice.

1. Yves-Marie Duval, Aline Canellis, „Ediţia critică a Comentariilor lui Ieronim la Profeţii mici: bilanţ şi perspective. Dosarul Malachia. Pregătirea volumului din colecţia Sources Chrétiennes” (p. 5-18).
În ultimele săptămâni ale bolii sale, prof. Duval a fost vizitat frecvent de Benoît Gain (autorul volumului L’oeuvre scientifique d’Yves-Marie Duval (1934-2007), Brepols, 2008) cu scopul definit al alcătuirii acestui dosar de lucru. Le-a repartizat prietenilor şi discipolilor săi lucrările care erau în diverse stadii de finalizare, pentru ca rezultatele la care ajunsese să nu rămână proiecte sterpe. Familia Duval s-a îngrijit mai apoi de buna transmitere a dosarelor şi a documentării existente. Pregătise pentru SC trei comentarii ale lui Ieronim: la Malachia, la Sophonia, la Michea; fuseseră discutate în seminare lunare, începând cu anul 1993; comentariul la Malachia fusese obiect de seminar în răstimpul precis 13 noiembrie 1993 – 8 februarie 1997. Acest dosar (comentariul la Malachia) este prezentat în volumul de faţă, într-un tablou de şantier ştiinţific, în care erau trasate contururile secţiunilor şi erau fixate unele detalii de conţinut.
Planul introducerii se ghiceşte din fişele păstrate în manuscris, care indicau piste şi linii de desfăşurare a prezentării. O primă parte, „Ieronim şi In Malachiam”, urma să aibă trei axe: Ieronim (circumstanţele în care au fost compuse comentariile, destinatarii, anul 406, sursele, refuzul exegezei origeniene), Malachia (locul cărţii în Biblie – ebraică, grecească, în Targum; numele, locul în Noul Testament, locul în Biserica veche); In Malachiam şi Hristos la Origen. Cele trei axe corespund primelor trei capitole de introducere la In Ionam (SC 323, p. 11-114); urmează să li se adauge un capitol despre stilul textului In Malachiam şi prezentarea textului, precum şi traducerea/traducerile textului biblic. Secţiunea a doua a introducerii prezintă ediţia şi istoricul textului; textul latinesc poate fi ameliorat faţă de ediţia M. Adriaen (CCSL 76 A, Turnhout, Brepols, 1970, p. 900-942), aşa cum poate fi ameliorată şi dispunerea în pagină, unde se pot opera segmentări care să dezvăluie articulaţiile comentariului: pentru acest tip de clarificare a fost creat aşa-numitul „sistem Duval”, vide infra.
Textul şi traducerea reprezintă a doua componentă a volumului aflat în pregătire. Aşa cum s-au păstrat de la prof. Duval, textul latinesc şi traducerea au fost dactilografiate de diverse persoane, forma finală având nevoie de o uniformizare, precum şi de adoptarea normelor colecţiei.
Ediţia propriu-zisă este încă într-un stadiu al schiţelor, urmând să fie realizată pe baza principiilor ilustrate de prof. Duval în In Ionam (p. 126-138). Lista manuscriselor care vor fi colaţionate este inclusă aici ca propunere ce aşteaptă confirmarea colaboratorilor la colecţie (sub titlul: „Liste des manuscrits à retenir dans l’Apparat critique?”), cu numeroase nuanţări, impuse de starea incompletă a unora dintre ele, de filiaţia cópiilor, de starea în care s-au păstrat; la acestea se adaugă tradiţia manuscrisă indirectă (florilegii). Finalul articolului aduce un tabel amănunţit al manuscriselor păstrate pentru In Malachiam lui Ieronim (p. 11-18).
O altă componentă însemnată a viitorului volum este comentariul, care există în momentul de faţă într-o primă formă, ca note de subsol, pe care A. Canellis le va reface pentru a răspunde normelor actuale ale colecţiei. Bibliografia există, de asemenea, sub formă de fişe, aşteptând o remodelare; este inclusă în volumul de faţă o listă, ca bibliografie sumară.

2. Aline Canellis, „Fişă recapitulativă asupra sistemului Duval de redactare a textului latinesc (după In Malachiam de Sf. Ieronim)” (p. 19-25).
Profesorul Duval dăduse în In Ionam o primă formă a „sistemului” său, care poate fi rezumat la uzul caracterelor  (foloseşte litere capitale mici, capitale mici italice şi italice) şi al ghilimelelor (toate ghilimelele sunt „franţuzeşti”). Faţă de această redactare simplificată, proiectul In Malachiam reflectă un sistem mai elaborat, un cod care redă textul lui Ieronim mai limpede şi mai lizibil.
„Sistemul Duval” ameliorat păstrează o notă de simplitate, dar nuanţează uzul caracterelor şi al ghilimelelor. E.g. capitale mici: lemma ebraică/ traducerea lui Ieronim, textul ebraic în comentariul pericopei; italice: lemma din LXX, textul grecesc al LXX în comentariul pericopei; capitale mici italice: textul ebraic şi cel a LXX atunci când sunt identice în comentariile pericopei; caractere italice: cuvânt grecesc transliterat; caractere greceşti: unicode; drepte, non italice; sistem complex al ghilimelelor (englezeşti, franţuzeşti, simple).
Concluzia întâlnirii din 13 octombrie 2007, din acest punct de vedere, este tendinţa de a privilegia claritatea în defavoarea esteticii: „sistemul Duval” urmează să fie aplicat şi în traducerea în limba franceză.
Nimic nu stă sub semnul vreunui nu a fost să fie. Dimpotrivă, munca dă roade, iar ceea ce, în răstimpul unei vieţi, a rămas neîncheiat este transmis mai departe, cu onestitatea celui care dă şi a celui care primeşte.

 

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *