Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 0 comments

Imnele lui Efrem Sirianul

Imnele lui Efrem Sirianul

Efrem din Nisibi sau „Sirianul”, sfânt şi doctor al Bisericii (cca. 306-373), este cel mai important scriitor religios de limbă siriacă; teolog, biblist, liturghist. Cel mai mare poet după Dante, sau alături de el (R. Murray, Ephraem Syrus, în TRE [Theologische Realencyklopädie], Berlin, nr. 9/1982, pp. 755-762). Născut într-o familie creştină, a cunoscut influenţa lui Iacob, episcop de Nisibi (303-338). A predat, a slujit liturghia şi a făcut multe opere de caritate în dieceze. Om de încredere şi ascet, care trăieşte în ritmul vieţii Bisericii, a scris poezie şi proză. După cedarea cetăţii Nisibe perşilor (363), Efrem a emigrat la Edessa (cca. 365), unde reîntemeiază şcoala perşilor, conducându-o până la moartea lui, survenită în timpul unei epidemii, când pică victimă propriei sale generozităţi. A comentat aproape toată Biblia, a compus imnuri liturgice (Crăciun, Bobotează, Post, Săptămâna Mare, etc.), teologice (Treime, Înviere, etc.), ascetice şi ale vieţii creştine (Feciorie, Biserică etc).
În opera lui Efrem Sirianul, Dumnezeu este transcendent, dar cognoscibil prin Sfintele Scripturi şi prin Natură; s-a manifestat în Fiul Său, care se îmbracă în umanitatea noastră, supunându-se schimbărilor istoriei şi născându-se dintr-o mamă omenească, de o cinste unică. Aşa cum reiese din opera lui Efrem, Dumnezeu a apărut între noi, ca să-l putem descoperi prin intermediul credinţei şi al iubirii. Creaţia este bună, iar răul, exterior ei, a fost adus de diavol şi de falsa libertate umană. Universul a ieşit bun din mâinile lui Dumnezeu, dar împreună cu omul a suferit răul. Interesant în opera lui Efrem este faptul că Dumnezeu poate să ne vindece prin mijlocirea harului Său, care irumpe din Tainele Bisericii. Astfel, omul înaintează în timp spre eternitate: o eternitate bună pentru fapte bune, rea, pentru fapte rele. În ce priveşte eschatologia, Împărăţia care va fi instaurată de Cristos Îi aparţine în totalitate, Cristos fiind Stăpânul ei. Toată această învăţătură are o încărcătură practică. Efrem propovăduieşte pentru a ne ajuta să păşim pe calea mântuirii, a cărei regulă se află în Evanghelie, oglinda lui Cristos.
Sfântul Efrem exprimă cel mai bine genul specific creştinismului siro-aramaic de origine şi inspiraţie iudeo-creştină. Aprofundarea Cuvântului lui Dumnezeu interpretat, congenial, cu ajutorul metodelor exegetice de tip „targum” şi „midrash” se realiza în cadrul unei intense vieţi liturgico-sacramentale, care avea în centru Botezul şi Euharistia şi al cărei scop era realizarea experienţei Duhului Sfânt într-o viaţă duhovnicească extrem de riguros ascetică şi incandescentă spiritual.
Imnele Naşterii şi Arătării Domnului, apărute acum pentru prima dată în româneşte, la Editura Deisis, în tălmăcirea, după intermediar preponderent englezesc, a arhidiaconului Ioan I. Ică jr, descoperă rafinamentul şi explozia de talent al acestui sfânt. Nisibi (Adiabene) a fost locul în care Sfântul Efrem a compus aceste imne. Oraş a suferit influenţa dezbaterilor cristologice de la Efes (431) şi Calcedon (451); după o perioadă de ezitare între antiohieni şi alexandrini, Nisibi a ajuns să fie considerată Metropolă eclesiastică a Bisericii Asiriene a Orientului din Seleucia-Ctesiphon, ocupând al doilea loc, după Elam (Bet-Lapat sau Gundi-Shapur). Episcopul Iacob, de care am amintit mai sus, întemeietorul Şcolii din acest oraş, va fi elogiat de Efrem în Carmina Nisibena. Cel mai vestit mitropolit din Nisibi este Barsauma, sprijinitor al nestorianismului. Pavel de Nisibi este trimis de Cosroe I la Justinian, pentru o confruntare teologică. Hnana din Adiabene, în schimb, propovăduieşte lucruri potrivnice interpretului Teodor al Mopsuestiei. Babai cel Mare este numit anume pentru a-i combate pe mesalieni, adepţii lui Hnana şi ai lui Iosif Hazzāyā, şi o va face până la moarte (628); dar, în 639, împăratul Heraclios trebuie să cedeze cetatea arabilor, iar Nisibi cunoaşte o nouă eră; în secolul al VIII-lea, monofiziţii au aici o biserică, iar celebra şcoală va fi reluată la Bagdad, de către califii din dinastia abasizilor (J.-M. Fiey, Nisibe, Métropole syriaque orientale et ses suffragants, dès origines à nos jours, CSCO [Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium], nr. 388, Louvain, 1977).
Volumul de faţă se datorează muncii şi grijii deosebite a monahului bibliofil Moise din Nisibis, egumen între 906-943 al mănăstirii sirienilor (Deir Suriani) din Sketis-ul egiptean, în biblioteca acestei străvechi mănăstiri. Restituirea ştiinţifică a textului lor este opera de o viaţă (1955-1979) a monahului benedictin Dom Edmund Beck (1902-1992) de la abaţia Metten, autorul ediţiei critice în 38 de volume (19 volume de text siriac şi 19 traduceri germane) a întregii opere autentice şi apocrife de limbă siriacă transmisă sub numele Sfântului Efrem, în seria CSCO citată mai sus.
Destinate uzului liturgic, „imnele” efremiene sunt grupate pe cicluri tematice: despre Paşte, despre Naşterea şi Arătarea Domnului, despre Biserică, despre Paradis, despre credinţă sau împotriva ereziilor. Diviziunea lor este adeseori aproximativă, imnele unui acelaşi ciclu, ba chiar acelaşi imn putând atinge printr-o remarcabilă şi polifonică coerenţă simbolică o diversitate de teme şi aspecte: exegetice, teologice, liturgice şi ascetice. O particularitate specifică „imnelor” efremiene e dată de profunda lor intimitate cu universul Scripturii, atât în literalitatea lui, cât şi în imaginile şi simbolurile ei profunde: „4. Cuvântul pe care l-a rostit Miheia s-a făcut astăzi făptură; căci un păstor a ieşit din Efrata (Miheia 5, 2) şi toiagul său a păstorit sufletele. 5. «Iată o stea a răsărit din Iacob şi o căpetenie s-a sculat din Israel»(Numeri 24, 17). Prorocia pe care a rostit-o Valaam şi-a găsit tâlcuirea astăzi. 6. Lumina ascunsă s-a pogorât şi frumuseţea ei a răsărit dintr-un trup; răsăritul, de care vorbea Zaharia (Zaharia 2,5), a luminat astăzi Betleemul. 7. Lumina împărăţiei a răsărit în Efrata, cetatea împăraţilor; binecuvântarea pe care a rostit-o Iacob (Facerea 49,10) s-a împlinit astăzi. 8. Pomul vieţii aduce nădejde muritorilor (Proverbe 12,3); cuvântul întunecos al lui Solomon şi-a găsit lămurirea astăzi. 9. Un copil s-a născut astăzi şi I S-a dat numele «Minune» (Isaia 9,6); căci o minune este că Dumnezeu S-a arătat ca un Prunc. 10. Duhul S-a asemănat unui vierme (Isaia 41, 14), pentru că zămislirea acestuia nu cunoaşte împreunare; preânchipuirea pe care Şi-o alcătuise Duhul Sfânt şi-a aflat tâlcul astăzi”(p. 16).
O regulă generală pentru lectura de către cititorul modern obişnuit, mai ignorant într-ale Bibliei decât sirienii din secolul IV, este de a consulta în paralel toate referinţele şi aluziile biblice, la care se adaugă obligatoria familiarizare cu limbajul şi simbolistica liturgică şi sacramentală a Bisericii.
Pentru mai mult de jumătate din aceste 47 de imne autenticitatea efremiană este asigurată. Înţelegerea atât a criteriilor de evaluare a autenticităţii, cât şi a modului de transmitere şi circulaţie a acestor imne în tradiţia manuscrită impune rememorarea prealabilă a unui detaliu important. În epoca Sfântului Efrem, în întreaga lume creştină Naşterea şi Arătarea (Botezul) Domnului erau o singură sărbătoare şi aceasta se prăznuia pe 6 ianuarie. Abia după moartea Sfântului Efrem (373), începând de la sfârşitul secolului IV şi plecând dinspre Occident, Naşterea Domnului a început să se sărbătorească separat de Arătare, pe 25 decembrie, Arătarea Domnului devenind atunci sărbătoarea Botezului Domnului şi a botezului catehumenilor (care până atunci avea loc numai la Paşte). După ce sărbătoarea Naşterii Domnului s-a generalizat pe 25 decembrie şi în Orientul creştin sirian, copiştii manuscriselor liturgice (secolele VIII-IX) au repartizat imnele efremiene în două cicluri distincte. Mai mult, adeseori ei au compus imne noi detaşând şi asamblând strofe din alte imne efremiene care aveau o tematică legată de aceste praznice (astfel era suficient ca într-o strofă să apară cuvântul denha „arătare”, pentru a smulge acel imn, sau strofe din el, din contextul lor şi de a le insera în ciclul Imnelor Arătării).
Imnele la Arătare sunt, de fapt, o colecţie de imne baptismale redactate cu ocazia Botezului catehumenilor celebrat festiv de Praznicul Arătării Domnului (Epifania, în calendarul catolic). Or, aceasta presupune deja desprinderea Naşterii de sărbătoarea iniţială a Arătării/Epifaniei şi transformarea Arătării în Boboteaza actuală, reflectând deci o practică ulterioară epocii lui Afraat şi Efrem, când botezul catehumenilor avea loc de Paşti: „1. Coborâţi, fraţilor; îmbrăcaţi-vă în scăldătoare în Duhului Sfânt şi uniţi-vă cu făpturile duhovniceşti [îngerii] care slujesc Dumnezeirii. 2. Căci Ea e Focul ascuns care însemnează turma Ei cu Trei Nume ale Celui ce este Duh (Ioan 4,24), Nume care înspăimântă pe cel rău. 3. Ioan, care striga cu glas tare: «Iată Mielul lui Dumnezeu» (Ioan 1, 29. 36), făcea cunoscut despre neamuri [păgâni] că ei sunt copiii lui Avraam (Matei 3,9). 4. Iar despre Domnul nostru a mărturisit: «Cu foc şi cu Duh va boteza!» (Matei 3, 11). Focul şi Duhul, fraţilor, iată-le în adevăratul Botez! 5. Botezul e mai puternic decât Iordanul, micul pârâu, căci valurile lui de Apă şi Untdelemn spală păcatele fiecăruia”   (p. 155).
Aşadar Imnele Naşterii oferă, printr-o complexă orchestrare a imaginilor şi tipologiilor biblice, o magnifică celebrare a misterului cristologic al Întrupării Domnului, înscrisă într-o amplă meditaţie asupra întregii Economii a mântuirii cu un accent deosebit pus pe mariologie. Imnele Arătării sunt un extraordinar şi plin de virtuozitate comentariu teologico-poetic al Tainelor iniţierii creştine în ordinea în care se celebrau ele în vechea Biserică siriană: Mirungere – Botez – Euharistie. Ele sunt o mărturie unică a realismului simbolic sacramental şi al spiritualităţii uneia din cele mai vechi Biserici ale creştinismului, al cărei glas teologic inegalabil a fost Sfântul Efrem.

Sfântul Efrem Sirianul, Imnele Naşterii şi Arătării Domnului, prezentare şi traducere, diac. Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2010, pp. 221.

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *