Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 0 comments

Manifestaţia anticomunistă din 1945 sărbătorită la Ateneu

Manifestaţia anticomunistă din 1945 sărbătorită la Ateneu

Luni, 8 noiembrie 2010, începând cu ora 18.00, a avut loc, la Ateneul Român, în prezenţa AALLRR Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, o evocare a marii manifestaţii anticomuniste din 8 noiembrie 1945. Cu ocazia zilei onomastice a Majestăţii Sale Regelui Mihai I, Ateneul Român a găzduit evenimentul intitulat 8 noiembrie 1945 – 8 noiembrie 2010. 65 de ani de la prima manifestaţie anticomunistă din România. Şi-au dat concursul pianistul Dan Grigore, actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc şi violonista Ioana Cristina Goicea. Prezentarea istorică a mitingului din 1945 a fost făcută de acad. Dinu C. Giurescu. Au mai participat demonstranţi din 8 noiembrie 1945, Asociaţia Tradiţia Militară, tineri politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile. Evenimentul a fost organizat de Alianţa Naţională pentru Regatul României (ANRR), Alianţa Civică, Institutul Român de Istorie Recentă, Tineretul Naţional Liberal, Fundaţia Horia Rusu, Fundaţia Corneliu Coposu, Fundaţia Culturală Memoria, Fundaţia Culturală Erbiceanu şi Iniţiativa Tinerilor pentru Modernizarea României.

La 8 noiembrie 1945, cca. 15.000 de oameni, în special tineri, s-au strâns în Piaţa Palatului Regal pentru a-şi omagia tânărul Rege, de ziua lui onomastică, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Era o manifestare de afecţiune pentru Regele care scosese România din alianţa cu Germania nazistă, dar şi un gest de susţinere a Regelui, în conflictul acestuia cu guvernul procomunist Petru Groza, care fusese impus de sovietici, fără a avea sprijin popular. Regele Mihai se opusese instalării acestui guvern ilegitim şi intrase în faimoasa „grevă regală” (august 1945-ianuarie 1946), refuzând să mai semneze legile guvernului Groza.

La prima manifestaţie anticomunistă s-au prezentat paşnic elevi, studenţi, veterani de război, intelectuali, funcţionari care au venit în Piaţa Palatului în primul rând ca patrioţi şi ca regalişti, şi abia apoi ca membri de partid ai celor două mari partide democratice româneşti, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. Printre manifestanţi se afla, student la acea vreme şi Petru Creţia. Manifestaţia nu a fost însă una de partid, ci naţională, regalistă şi anticomunistă. Pentru a reprima manifestaţia, guvernul Groza (al cărui ministru de Interne era Teohari Georgescu) a trimis mai multe camioane cu muncitori. Represiunea s-a soldat cu 11 morţi, sute de răniţi şi numeroase arestări. Mitingul din 8 noiembrie 1945 a fost nu doar prima importantă manifestaţie anticomunistă din România, dar s-a dovedit a fi şi ultima reacţie de masă pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti şi a democraţiei, înaintea instaurării regimului comunist. Înăbuşind atunci curajul şi disponibilitatea unei generaţii, comuniştii au început lunga represiune de o jumătate de secol, care a mutilat fiinţa naţională şi a închis orizonturile oricăror speranţe.


În acest sens, la evenimentul de la Ateneul Român, mărturiile supravieţuitorilor de atunci, împuţinaţi de trecerea timpului, au realizat un moment emoţionant şi plin de sens, care i-a unit pe cei prezenţi în jurul simbolurilor naţionale şi al unui patriotism suferind. La acestea s-a adăugat discursul tânărului publicist Filip-Lucian Iorga, care a invitat la meditaţie asupra valorilor româneşti autentice şi a mobilizării acestora pentru ridicarea României actuale din criza mai ales morală, care au îngenuncheat naţiunea, nu doar în ultimii 20 de ani, ci de acum 70.

PS: Pentru realizarea acestui material ne-am inspirat şi dintr-un interviu, despre subiect, acordat de Filip-Lucian Iorga.

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *