Pages Menu
Rss
Categories Menu

Posted by | 0 comments

Seminar I

Seminar I

PROCES VERBAL – ŞEDINŢA LXX DIN 19 IUNIE 2004

La şedinţa LXX din data de 19 iunie 2004, au participat următorii: Cristian Bădiliţă, Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu (coordonatori), Ioan Florin–Florescu (Polirom), Iulia Cojocaru, Marius Cruceru, Theodor Georgescu, Octavian Gordon, Cristian Gaşpar, Ioana Costa, Florica Bechet, Gheorghe Ceauşescu, Ştefan Colceriu şi Radu Gheorghiţă (traducători).
La începutul sedinţei, Cristian Bădiliţă l-a prezentat pe Radu Gheorghiţă, profesor la Universitatea Baptistă „Emanuel” din Oradea şi la Seminarul Baptist din Kansas City (S.U.A), autorul unei teze de doctorat, scrise în Anglia şi publicate în Germania, despre „Uzanţa LXX în Epistola către Evrei”. Profesorul orădean urmează să acorde asistenţă proiectului LXX de la NEC, implicându-se în redactarea notelor la Ieremia si Isaia.

          I. În prima parte a sedinţei, Cristian Bădiliţă a vorbit despre ecourile internaţionale ale primului volum LXX românesc (Pentateuhul), lansat în februarie 2004. La o şedinţă de lucru a lucrării La Bible d `Alexandrie, grupul francez, prin C. Dogniez,  a salutat apariţia primului volum românesc LXX. De asemenea, directorul CERF i-a prezentat felicitări oficiale domnului Andrei Pleşu. O recenzie amplă a fost publicată în numărul 10 al revistei Adamantius.

Situaţia generală a proiectului francez este următoarea: C. Dogniez a terminat Suplimentele la Ieremia, lucrările la Cântarea Cântărilor, Tobit, Ester sunt în stadiu avansat, cărţile Profeţilor Minori sunt lucrate în proporţie de 70 % (de către M. Harl şi C. Dogniez).
Ioan-Florin Florescu a semnalat comentariile patristice la Profeţii Minori,  Proverbe , Cântarea cântărilor, Ecleziast din Biblia Auden. Cristian Bădiliţă a adus în discuţie teza Pr. Constantin Oancea despre profetul Ilie, pentru eventuale completări la notele de la 3 şi 4Regi. De asemenea, a semnalat apariţia nr.  3-4/2003 al revistei Origini, conduse de L. Bordaş care cuprinde un dosar LXX: un interviu luat de Alin Suciu lui Cristian Bădiliţă, un articol al lui Ştefan Colceriu, o mostră de traducere şi  de comentarii.
NEC, prin A. Suter, va crea un site special LXX.

Cristian Bădiliţă a prezentat cartea lui M. Hengel, The Septuagint as Christian Scripture, aflat în posesia lui Ştefan Colceriu, care s-a obligat să doneze bibliotecii NEC o fotocopie.

În continuare, Cristian Bădiliţă a prezentat stadiul actual al lucrărilor la proiectul LXX-NEC: 1Regi este îmbogăţit cu notele preluate din exegeza lui Sf. Grigore cel Mare, notele la 4Regi au fost redactate de Ştefan Colceriu, traducerea lui Petru Creţia la Iov va fi adaptată de Iulia Cojocaru, care va îmbogăţi aparatul de note pe baza tezei de doctorat a lui Marian Gorea; Smaranda Bădiliţă lucrează la traducerea Înţelepciunii, text care va beneficia de note preluate din exegeza lui Philon din Alexandria; Radu Gheorghiă, Francisca Băltăceanu şi Monica Boşteanu se ocupă de Isaia şi Ieremia; Cristian Bădiliţă şi Monique Alexandre colaborează la notele pentru Daniel; Lia Lupaş a trimis traducerea şi notele la 2Esdras; Ştefania Ferchedău şi Florica Bechet vor lucra în colaborare la Tobit, beneficiind şi de notele puse la dispoziţie de omologul belgian.
Din perspectivă editorială, Ioan-Florin Florescu aminteşte de premiul obţinut de LXX pentru „cel mai bun proiect editorial al anului” din partea Uniunii Editorilor Români, şi semnalează, printre altele, recenzia favorabilă a pr. V. Abrudan, apărută în  Telegraful român (un dosar de presa se afla pe site-ul editurii Polirom: www.polirom.ro). De asemenea, anunţă că volumul al doilea a fost parţial paginat.

II. La concursul cu premiu propus de Cristian Bădiliţă şi Andrei Pleşu pentru „descifrarea” textului de la 2Regi 18,18, Ioan Florin Florescu a găsit soluţia, raportându-se la informaţia oferită de Biblia Auden, conform căreia textul manuscrisului B a fost revizuit după textul L.  Florica Bechet oferă o soluţie raportându-se exclusiv la textul stabilit de ediţia Rahlfs. Premiul a fost acordat ex aequo.

III. Expozee

1. Theodor Georgescu a făcut o prezentare generală a cărţii Iudith (inclusă in volumul al treilea), insistând pe caracterul acesteia de istorie romanţată (asedierea Beturiei de către Holofernes)  şi de ficţiune cu rol didactic (intervenţia lui Iudith pentru salvarea cetăţii). Traducerea nu pune probleme. La compararea cu traducerea ÎPS Bartolomeu Anania, Theodor Georgescu a constatat existenţa a patru tipuri de probleme: omisiunea unor cuvinte, adăugarea unor termeni inexistenţi în originalul grecesc, simplificarea, pe alocuri, excesivă a textului original, unele traduceri aproximative.

2. Cristan Bădiliţă a vorbit despre Proverbe (din volumul al patrulea), carte cu caracter sapienţial şi rod al aculturaţiei elenistice. În contextul cultural vast al epocii, figura supremă a Înţelepciunii personificate era pusă faţă în faţă cu Sophia greacă. În textul biblic, se remarcă două atitudini faţă de valorile elenismului: una pozitivă, de acceptare (în Proverbe şi în Înţelepciunea) şi una negativă, de respingere (Siracidul, Baruch). În primul caz, Sophia trece drept valoare universală, în cea de-a doua, ea este vazuta ca virtute eminenta a poporului evreu.  Proverbele LXX datează din secolul al II-lea î.H., probabil în timpul domniei lui Ptolemeu VI Philometor. În privinţa autorului, D’Hamonville (Bible d’Alexandrie) acceptă şi susţine ipoteza lui M. Hengel, care îl propune ca posibil autor pe Aristobul. Originea alexandrină a traducerii este cea mai plauzibilă, în sprijinul acestei ipoteze pledând unele detalii lexicale, precum imaginile maritime abundente (absente din TM), omisiunea ursului (animal prezent în TM), omisiunea absintului, descrierea cu lux de amănunte a zborului lăcustelor etc. Traducerea Proverbelor în greacă este literară, rezultat al aculturaţiei, echivalările nefiind mecanice (vezi bogăţia lexicală fără precedent: 150 de hapaxuri LXX).  De asemenea, traducerea se bazează pe principiul hagiografic şi ideologic: cartea este atribuită, simbolic,  regelui Solomon. Structura textului ebraic constă din nouă livrete cvasiautonome. În versiunea greacă, textul primeşte o structură diferită, cadenţată şi articulată de strofe şi distihuri. Cheia acesteia este oferită de versetul 25,1, inexistent în TM. De aici până la sfârşit, traducătorii LXX remaniază materialul original ebraic din livretele 4-8, dar nu în mod arbitrar. La nivelul traducerii LXX, se remarcă tendinţa de spiritualizare a unor termeni menţinuţi cu sensul concret în TM; trimiterile la literatura gnomică greacă  (ex: Prov 7,22: kepphotheis  „guguştiucul”, cf. Aristofan, Pacea 1067), ieşirea din impersonalitatea auctorială (ex: prezenţa pronumelului ego [Solomon]). Lecturile creştine au mers pe două linii de interpretare a Proverbelor: moral-filozofică şi fizico-cosmologică, pe de o parte, şi strict spirituală pe de altă parte. Unii Părinţi au insistat pe caracterul inspirat al Proverbelor, alţii, în opoziţie cu linia marcionită şi ariană, au contestat caracterul inspirat. În continuare, s-au pus în discuţie posibilele echivalări ale unor termeni problematici: aisthesis (traductibil, contextual, ca „discernământ” sau ca „simţăminte”), phronesis (Francisca Băltăceanu a propus „chibzuinţă”), paideia (în unele contexte cu sensul de „pedeapsă”). S-a remarcat de asemenea, în finalul expozeului, suprapunerea registrelor moral şi intelectual, în textul grecesc al Proverbelor (cf echivalenţa adikos-aphron).

3. Marius Cruceru a prezentat Cântarea Cântărilor. La început a expus sursele exegetice moderne cele mai frecventate: comentariul lui Lloyd Carr, Anchor Bible, comentariul lui Keel, The Church’s Bible (considerată sursa de primă importanţă).  A urmat prezentarea locului pe care cele cinci suluri ebrace ale cărţii îl ocupă în Scriptură, a genului în care Cântarea se încadrează (sapienţial–pedagogic), cu observaţia lui Rabbi Akiba că aceasta poate fi interpretată greşit în sens strict erotic. Traducerea în greacă însă face dovada că autorul ei era un cunoscător al celor trupeşti. În privinţa autorului evreu, M. Cruceru este de părere că, la origine, cartea a fost opera unui culegător anonim, anterior lui Solomon. Acesta din urmă ar fi intervenit sporadic ulterior.  Structura cărţii este articulată de corul fecioarelor, iar „episoadele” propriu-zise concordă cu „episoadele” jocului erotic. Exegeza patristică a cunoscut două direcţii majore: pe de o parte interpretarea alegorică (Origen, Bernard de Clairvaux) şi, pe de altă parte, cea tipologică. Vocabularul grecesc este variat, aşa cum reiese din mulţimea impresionantă de hapaxuri LXX. Problemele de traducere în limba română sunt ridicate de diverse realităţi antice dispărute, specifice lumii iudaice, pe care nici traducătorii LXX nu le-au mai înţeles (de exemplu, diverse detalii arhitectonice). Pe de altă parte, traducătorul român se loveşte de întrebuinţarea neobişnuită a unor cuvinte greceşti care traduceau diverse metafore ebraice (larigx –„cerul gurii”).

4. Iulia Cojocaru a prezentat cartea lui Iov: împărţirea, structura, originea populară a prologului şi epilogului, autorul şi datarea posibilă a originalului ebraic.  Apoi s-au pus în discuţie diverse probleme de traducere a LXX în limba română, ţinându-se cont de traducerea existentă (dar amendabilă) a lui Petru Creţia. În urma acestor discuţii s-au stabilit următoarele echivalenţe lexicale punctuale: ta eskhata – „capătul [lucrărilor]”, deina „grozăvie/ grozavele fapte”, sunistor –„chezaş” (soluţie propusă de C. Gaşpar), deesis– „rugă”, eukhe – „rugăciune” etc. S-au luat în discuţie şi anumite pasaje din traducerea ÎPS Bartolomeu Anania şi s-au constat aceleaşi deficienţe ca şi în cazul cărţii Iudith (cf. pagina 2 a documentului de faţă).

          IV. Francisca Băltăceanu a prezentat noua ediţie a Bibliei de la Blaj (1795), publicată de Biserica Greco-Catolică cu sprijinul Vaticanului.
S-a luat, de comun acord, hotărârea ca glosarul propus de Eugen Munteanu să fie luat în discuţie „pe cale electronică”, prin email, de către coordonatori.

          V.  Următoarea şedinţă va avea loc în luna octombrie a.c.

Şedinţa se încheie la orele 16.10.

Bucureşti, 19 iunie 2004                                                                                                                                            Ştefan Colceriu

oglindanet
oglindanet

Latest posts by oglindanet (see all)

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *