Seminar III

PROCES VERBAL – ŞEDINŢA LXX DIN 25 IUNIE 2005

 

La şedinţa LXX din data de 25 iunie 2005, au participat următorii: Andrei Pleşu (rector NEC), Cristian Bădiliţă, Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Ioan Florin–Florescu (coordonatori), Mihai-Silviu Chirilă (Polirom), Smaranda Bădiliţă, Iulia Cojocaru, Marius Cruceru, Ioana Costa, Florica Bechet, Ştefan Colceriu, I. Pătrulescu (traducători). Şedinţa a început la orele 9.30.

        I. În prima secţiune, Cristian Bădiliţă a vorbit despre şedinţa anuală a lucrării Bible d’Alexandrie la care participă toţi traducătorii şi diverşi invitaţi. Miezul acestei şedinţe a fost conferinţa lui Garcia-Martinez despre comparaţia LXX cu manuscrisele de la Marea Moartă. În cadrul aceleiaşi şedinţe, N. Delange s-a referit la studiile LXX din Canada şi Marea Britanie. De asemenea, C. Bădiliţă a prezentat proiectul românesc, anunţând recenta apariţie a celui de-al treilea volum.

          II. S-a făcut apoi o prezentare generală a stadiului lucrărilor la volumul al patrulea şi al cincilea din proiectul LXX-NEC.
Astfel., volumul IV va conţine, în primul tom, Odele, Proverbele, Ecleziastul, Psalmii şi în cel de-al doilea, Cântarea Cântărilor, Iov, Înţelepciunea, Siracidul, Psalmii lui Solomon.
Dintre Psalmi, primii 50 (Ps.1-50) sunt complet terminaţi. Ps. 50-90 au traducerea definitivă şi note sumare, mai puţin dintre cele patristice.
Proverbele au fost complet predate şi se află în lectura coordonatorilor.
Odele sunt, de asemenea, gata, cu excepţia introducerii.
Pentru volumul V, al Profeţilor Minori, Cristian Gaşpar a tradus complet 8 cărţi, a făcut notele la 3 şi a scris două introduceri.
Pentru volumul VI, I. Pătrulescu a terminat traducerea la prima mână a lui Isaia, precum şi introducerea pe care o va semna împreună cu A. LeBoullouec.
Daniel este în lucru, iar pentru Scrisoarea lui Ieremia, Baruh şi Plângeri au sosit la NEC volumele din Bible d’Alexandrie.

         III. În a treia secţiune a şedinţei au fost prezentate următoarele cărţi:

a) M. Hadas-Lebel, Esther Starobinski-Şafran, Incursiuni în iudaismul antic, apărut recent la Editura Hasefer.
b) volumul de comentarii Auden pentru Proverbe, Cântarea Cântărilor, Ecleziastul.
c) M. Vârtejanu-Joubert, Nebunie şi societate în Israel (monografie).

          IV. Ultima şi cea mai consistentă secţiune a şedinţei a fost ocupată de trei expozee susţinute de E. Munteanu. Şt. Colceriu şi Smaranda Bădiliţă.

a) Eugen Munteanu a vorbit despre colecţia celor paisprezece Ode, care apar numai în versiunea LXX. Majoritatea fac parte din Vechiul Testament, două din Noul Testament şi două neincluse în nici în Vechiul Testament, nici în Noul Testament.  E.Munteanu s-a referit în special la Cântarea regelui Manase (12) şi la Cântarea Dimineţii (14).
Ediţia Rahlfs reia textele Odelor veterotestamentare cu mici modificări de topică şi de aşezare în pagină. De aceeea, E. Munteanu a operat, în acord cu corpusul Odelor din ediţia Rahlfs, modificările de rigoare în traducerile deja efectuate de traducătorii cărţilor în care apar odele respective şi a propus să se renunţe la reluarea integrală a notelor deja publicate la locul lor. Propunerea a fost respinsă de coordonatori şi de reprezentanţii editurii,  din motive de consecvenţă editorială: s-a considerat că este preferabil ca cititorii să beneficieze de un aparat de note unitar şi nu de simple trimiteri la note din volumele anterioare.
În tradiţia biblică românească, dintre cele paisprezece piese care compun cartea LXX a Odelor apar numai numai două: Rugăciunea regelui Manase şi Cântarea celor trei tineri.
La sfârşitul expozeului, E. Munteanu a pus în discuţie câteva versete din Cântarea dimineţii, text apocrif care ridică probleme de traducere şi ale cărui prime patru versete corespund la Luca 2,14. Astfel, de exemplu, s-a stabilit că expresia ejn uJyivstoi~ are sens local şi că poate fi echivalată prin sintagma „în înalturi” sau, neutru, „în cele înalte”. De asemenea s-a propus traducerea prin „învredniceşte” a verbului kataxivwson din Ode 14,32.
b) Ştefan Colceriu a vorbit despre mesianismul din Psalmii lui Solomon, mai precis a făcut o comparaţie între mesianismul militant din Ps. Sol. 17 şi mesianismul literaturii de la Qumran, insistând pe contextul social şi politic similar care a generat acest tip de literatură în Israelul secolelor II şi I î. H.
La începutul expozeului, Colceriu s-a referit la stadiul lucrărilor din proiectul american al LXX şi la disponibilitatea colegilor americani de a sprijini bibliografic proiectul românesc. I-a menţionat, în acest sens, pe profesorii Kenneth Atkinson şi Robert Wright, care se ocupă îndeaproape cu editarea, traducerea şi comentarea Ps. Sol., şi la Leonard Greenspoon, specialist în Iisus Nave şi, în general, în teoria traducerii LXX. A prezentat cele două cărţi recente ale lui K. Atkinson: An Intertextual Study of the Psalms of Solomon, The Edwin Mellen Press, Lewiston, Queenston, Lampeter (2001) şi I cried to the Lord, A study of the Psalms of Solomon’s Historical Background and Social Setting, Brill, Leiden-Boston, 2004.
c) Smaranda Bădiliţă s-a referit la Înţelepciunea lui Solomon şi a prezentat la  începutul expozeului său literatura exegetică modernă fundamentală despre cartea menţionată: comentariul lui Winston din Anchor Bible; N. Scarpat, Libro della Sagezza, C. Larcher, Le livre de la Sagesse şi Le Livre de la Sagesse dans l’Eglise du Christ; J. M. Reese, Hellenistic Influence on the Book of Wisdom and Its Consequences; A. Jaubert, La notion d’alliance dans le Judaisme aux abords de l’ère chrétienne.
De asemenea, traducătorea s-a referit la comentariile patristice al cărţii dintre care cel al lui Rhabanus Maurus păstrat integral (din secolul al IX-lea), la cele pierdute ale Sf. Augustin şi Ambrozie, precum şi la cele fragmentare ale lui Clement din Alexandria şi Ioan Damaschin.
În privinţa autorului cărţii, S.Bădiliță a enumerat cele trei conjecturi antice şi medievale: autorul Siracidului, Philon din Alexandria, variantă propusă de Sf. Ieronim, care a dominat tot Evul Mediu latin şi misterioasa sectă a terapeuţilor, variantă propusă de Philon.
Structura tripartită şi rezumatul cărţii au fost expuse într-un handout împărţit fiecărui participant la şedinţă, alături de versetele care urma să fie discutate.
Dintre acestea din urmă, s-a insistat pe 11,18c; 11,22; 16,5; 16,21, propunându-se versiunea „duhoare” pentru brovmon din 11,18c, „dram” pentru rJophv din 11,22, după respingerea traducerii prin „cumpănă”, „fulg”, fărâmă” înaintate de alţi participanţi şi „ substanţă” pentru uJpovstasi~, din 16,21.

Şedinţa s-a încheiat la orele 13.

Bucureşti, 25 iunie 2005                                                                                                                                                 Ştefan Colceriu