Otniel Vereş: Dragă Alexander Baumgarten, aş dori ca interviul nostru să fie conceput sub forma unei scurte lecţii dialogale despre filozofia Evului Mediu, domeniu „de pionierat” în cultura română. De aceea, voi începe abrupt: ce este filozofia medievală? Cei cu oarecare lecturi la activ ştiu că în spatele simplităţii unei astfel de întrebări stau o…
Otniel Vereş: Mai ales în mediul teologic protestant american, una dintre etichetele generalizante cu privire la orientarea teologică contemporană, care a ajuns să fie aproape unanim acceptată, este cea de postfundaţionism, alimentat de ceea ce filozofii numesc epistemologie failibilistă. Această direcţie este îndreptată clar împotrivă ideii carteziene şi, apoi, iluministe de întemeiere epistemică. Cum afectează…
Tertulian a fost descris în multe feluri care scot în evidenţă predilecţia lui pentru polemică şi agresivitatea stilului său, îndreptată întotdeauna spre un aspect practic al lumii reale. Hans von Campenhausen afirmă: „Tertulian este impetuos, cu sînge fierbinte, uneori brutal cu intenţie; el însuşi se plînge că n-a putut niciodată să înveţe nobila virtute a…
Alin Tat este conferenţiar la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Specialist în filozofia Evului Mediu, în principal Toma din Aquino. Membru asociat al Council for Research in Values and Philosophy, Catholic University of America, Washington, D. C. Preşedinte al secţiei române a Societăţii Internaţionale Toma de Aquino (din 2006). Director…
Evanghelia după Ioan – realitatea divină în relaţie cu realitatea umană Dacă gândirea creştină este prin excelenţă transdisciplinară, în sensurile descrise mai sus, cartea sa de căpătâi, Biblia, prezintă acelaşi caracter. Înţelegerea noastră porneşte de la convingerea în originea divină a Scripturii, Cuvântul revelat al lui Dumnezeu, ce depăşeşte statutul ei strict literar. Putem chiar afirma…
Într-una dintre lucrările sale despre implicaţiile globalizării asupra lumii politice şi economice, teologul german Hans Küng afirma că „globlizarea este marea speranţă pentru unii şi marea teroare pentru alţii”. Nu greşim dacă înlocuim în enunţul de mai sus cuvântul „globalizare” cu „transdisciplinaritate”. Pentru mulţi e o paradigmă absolut nouă de gândire, ce oferă promisiuni imense…
Pe 25 ianuarie 2008, ziarul Ziua publica un „Protest împotriva fraudei intelectuale”, semnat de numeroşi specialişti în domeniu, îndreptat împotriva practicii editurii Herald de a pune la îndemâna cititorilor texte scrise în limbi vechi ca greacă, latină, etiopiană, siriacă, dar traduse din engleză sau franceză, fără menţiunea expresă şi clară a acestui lucru. Iată că,…
Procesul de uitare sau negare ideologică a rădăcinilor creştine ale Europei consemnează un nou moment. Dacă în urmă cu ceva vreme atrăgeam atenţia, în mod entuziast, asupra modului în care Parlamentul european s-a pronunţat cu privire la persecuţia creştinilor de pretutindeni, iată că de data aceasta Comisia europeană reuşeşte o gafă de proporţii care, prin însemnătatea…
Otniel Vereş: Cum este organizat cultul penticostal din ţara noastră? V-aş ruga să ne vorbiţi puţin şi despre instituţiile de învăţământ pre sau universitar. Când s-a înfiinţat, de pildă, Institutul teologic penticostal din Bucureşti? Emanuel Conţac: Conform statutului, Cultul Creştin Penticostal este alcătuit din bisericile locale (cu minimum 20 de membri) organizate sub forma comunităţilor regionale…
Emanuel Conţac (n. 1981) este licenţiat al Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti (2004), unde lucrează în prezent ca lector la catedra de Noul Testament şi ca secretar general de redacţie al jurnalului teologic Plērōma. A obţinut titlul de master în Studii Clasice (Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti, 2005) şi este doctor în Filologie…
Nu mai e demult niciun secret faptul că Europa s-a înscris, cu largul concurs al mass-mediei şi al unei însemnate părţi a elitei politice, sociale şi culturale, într-o direcţie de uitare şi trădare a propriilor rădăcini iudeo-creştine, care i-au modelat conştiinţa şi i-au conferit identitate. Vocile care au atras atenţia asupra acestei degradări voite a…
Îmi amintesc perfect scena. Mă aflam, în urmă cu vreo doi ani, la un curs doctoral în Cluj-Napoca, iar profesorul care ţinea cursul, văzându-mă pentru prima dată, mă chestionează cu privire la subiectul disertaţiei mele. Îi spun că mă ocup de teologul american Carl F. H. Henry. Curios, cum era normal, deoarece nu auzise până…
Trăim într-o vreme când nu mai ştim să deosebim stânga de dreapta fiind asediaţi zilnic cu talk-show-uri în care se discută mult şi nu se spune (mai) nimic, injectându-ne sistematic raţia de abjecţie prin ştirile tabloide şi emisiunile TV dezbrăcate. Într-o astfel de situaţie stai şi te întrebi ce relevanţă mai are un film precum…
Otniel Vereş: Domnule Andrei Marga, de ce suntem, ca ţară, într-o situaţie ce pare uneori fără ieşire şi nu vorbesc doar despre nivelul economic? Părem incapabili de unitate, de ajutorare reciprocă, de sacrificiu şi de efort. Mai mult, adesea, ne resemnăm într-o viziune fatalistă. Mă întreb dacă nu am ratat şansa unică a anilor 1996-2000. Ţin…
Octavio Paz, premiu Nobel de literatură, obişnuia să spună: „Lumea de azi e tot mai prost condusă, pentru că oamenii politici nu-i mai citesc pe clasici.” Gândindu-se, fireşte, la marile nume ale Antichităţii greco-romane, de la Homer, Hesiod, Platon şi Tucidide, până la Virgiliu sau Cicero. Jacqueline de Romilly, celebră elenistă franceză, membră a Academiei,…
Pastorul Marius Cruceru (Augustine and Ecumensim. A Short Presentation of the Augustinian View on other Christian Groups) abordează conceptul „alterităţii” (în sens de deosebire, diferenţă, neasemănare) în teologia lui Augustin, pornind de la următoarea întrebare: poate fi considerat Augustin ecumenist? Cum s-a raportat episcopul de Hippona la diferitele grupuri care pretindeau apartenenţa creştină, dar, în…