În continuarea acestei „piese” năstruşnice, primită pe adresa redacţiei din „reţeaua internautică” (am dori să descoperim şi autorul), puteţi asculta 2 „delicatese” complementare, „Imnul expulzaţilor din Franţa”, şi „Sarkozy vs Gipsy”:
Dumnezeu stă în ceruri şi râde De unde venim? Unde ne ducem? Acestea sunt unele dintre întrebările fundamentale la care încearcă să răspundă aproape orice religie, orice filozofie practică. Mai putem adăuga alte două întrebări acestora: Unde suntem? Unde ar trebui să fim?…
Astăzi, mai mult decât oricând, a crescut între creştini conştiinţa necesităţii de a-şi inspira propria existenţă din cuvântul biblic. Cuvintele au viaţă. Ele transpun realitatea imperceptibilă cu ochii trupeşti şi, acolo unde mesajul este receptat în conformitate cu veridicitatea sa, ele nu ne mai aparţin. De multe ori, Duhul vorbeşte fără să ne dăm seama…
La prima vedere, Cartea Apocalipsei ne lasă o impresie descurajantă. Pe de o parte, lectura ne cuprinde, exercită asupra noastră o fascinaţie învăluită de mister şi, dintr-o dată, ne aflăm în sintonie cu autorul. Introduşi în ritmul său stilistic, devenim părtaşi la experienţele sale religioase, le simţim şi le trăim din nou alături de el….
…omule postmodern, dacă ai fi obligat să trăieşti o vreme pe o insulă pustie şi ai putea lua cu tine un singur obiect sau un singur însoţitor care ar fi acela? – câinele Dakus. – pisica Iisis. – un bărbat fraier şi supus. – o femeie frumoasă (restul nu contează oricum). – Biblia lui Şerban…
După integralele Norelli & Moreschini şi Pelikan, editura Polirom marchează încă un punct, deosebit de important, pe „tabela de marcaj” publicând impresionanta Istorie a religiilor coordonată de Giovanni Filoramo. Absolvent de filozofie (dar şi excelent clasicist) preocuparea constantă a lui Filoramo, încă din studenţie, a fost fenomenul religios, fiind profund marcat de celebrul (şi bizarul)…
Manifestele poetice sau literare mi-au produs întotdeauna o senzaţie de jenă, ca, de altminteri, şi cenaclurile literare. Există scriitori „grupătorişti” şi scriitori pur şi simplu. Scriitorii „grupătorişti” sunt suspecţi din mai multe puncte de vedere. Literatura nu se face în grup şi la comandă, prin manifest sau conform unui program dinainte stabilit. Literatura programată e…