„Aş fi vrut să opresc anumite momente, să le dau adevăr. […] Mi se părea, adică, tocmai că clipele pe care le trăiam uneori – totdeauna? – nu aveau realitate, riscau să treacă fără urmă, să se «răstoarne în uitare», tocmai pentru că erau prea asemenea clipelor din literatură, când subiectul nu simte, nu trăieşte,…
Emanuela Ilie: Într-unul dintre primele dvs. interviuri, publicat în revista „Argeş” (nr. 3/1972), păreaţi a refuza înregimentarea la gruparea şaizecistă şi, implicit, la o poetică generaţionistă (observând, just, că între poeţi atât de diferiţi ca structură şi temperament liric nu exista neapărat o coeziune poetică, ci o „efervescenţă poetică, divergentă, complexă, unde fiecare îşi reprezintă…
După o supărătoare tăcere editorială – „spartă”, după propria-i mărturisire, doar de publicarea unor scurte grupaje de poeme în trei reviste literare – Paul Vinicius revine în atenţia cititorilor de poezie cu un volum de versuri pe care aceştia ar putea să îl citească drept un jurnal liric al celor nouă ani scurşi de la…
În colecţia de „Reeditări” poetice pe care mizează tînăra şi ambiţioasa editură Casa de pariuri literare, au văzut din nou lumina tiparului două dintre cărţile Norei Iuga, Dactilografa de noapte şi Spitalul manechinelor – editate iniţial în 1996 şi 1998, într-un tiraj repede epuizat, odată ce numele remarcabilei poete a început să circule ca unul…
Există, în cea mai recentă carte de versuri a Anei Blandiana – Patria mea A 4, Editura Humanitas, 2010 –, cîteva poeme care dau senzaţia (se va vedea, totuşi înşelătoare) că ea ar propune o veritabilă arheologie a sinelui acestei autoare de o rară consecvenţă identitar-poetică. Nu mă refer, desigur, la textele ce amintesc, imediat,…
Admiratorii mai vechii lirici a lui Ioan Moldovan îşi amintesc, de bună seamă, faptul că obsesia „mainimicului” se infiltra, toxică, şi într-o parte (nu foarte extinsă, dar semnificativă) a acesteia. Dacă odinioară însă poetul nu se lăsa foarte uşor atins de „degetul mainimicului”, preferând să uite, programatic, „nişele calde ale convieţuirii cu mainimicul”, în ultima…
Centrul tematic al plachetei de debut (Măceşul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iaşi, 1982) a Marianei Codruţ pare a fi reprezentat de asumarea unei feminităţi ce-şi interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esenţiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicateţe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziţie intens reflexivă, tentaţia stilizării misterelor deopotrivă cosmice şi ontologice,…
De la debutul aproape simultan cu volumele Versuri (Editura Albatros, Bucureşti, 1970) şi Detectivul Arthur (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1970), a fost cât se poate de evident faptul că Emil Brumaru este posesorul unui teritoriu liric perfect individualizat şi în consecinţă lesne recognoscibil. Au trebuit să o admită inclusiv criticii – altminteri de top –…
Încă de la începutul creaţiei sale literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iaşi, 1980), Nichita Danilov îşi fixează poezia într-un spaţiu al simbolicului şi vizionarului, al metafizicului filtrat doar uneori printr-o grilă parodică de cea mai bună calitate. Nimic derizoriu ori foarte puţin din cotidianul insignifiant îl atrage pe acest poet preocupat, dimpotrivă, de retorica marilor…
Cea mai consistentă parte a operei lui Basarab Nicolescu este scrisă după stabilirea definitivă în Franţa, într-o excelentă limbă franceză: Nous, la particule et le monde (Le Mail, Paris, 1985, premiată de Academia Franceză), La Science, le sens et l’évolution – Essai sur Jakob Boehme (Le Félin – Philippe Lebaud, 1988, 1995, premiul Benjamin Franklin pentru…