Poeme de Max Jacob
Sursa imagine, aici.
Similar Posts
„Pe creştinii ataşaţi de Cristos nu-i poţi înregimenta în proiecte ideologice”: o poveste a cultului penticostal (1)
Emanuel Conţac (n. 1981) este licenţiat al Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti (2004), unde lucrează în prezent ca lector la catedra de Noul Testament şi ca secretar general de redacţie al jurnalului teologic Plērōma. A obţinut titlul de master în Studii Clasice (Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti, 2005) şi este doctor în Filologie…
Anticatolic, antioccidental, antisemit: aşadar martir şi „bun român”!
Nu ştim prin ce miracol românii de azi reuşesc să facă aproape totul pe de-a-ndoaselea. Tot ce-i nesemnificativ sau puţin semnificativ iese în faţă; tot ce nu merită recuperat se recuperează cu o repeziciune fulminantă în vreme ce lucrurile, cărţile, oamenii cu adevărat importanţi rămân pentru o nouă, veşnic utopică posteritate. Apoi ne mirăm că nu…
Baptiştii între colaboraţionism şi rezistenţă ambiguă
O istorie a persecuţiei împotriva baptiştilor pe teritoriul românesc ar trebui să includă şi perioadele anterioare celei comuniste. Atestaţi fiind de prin anii 1850, în Bucureşti, baptiştii au fost persecutaţi de vecini, de autorităţile locale, de responsabilii ecleziali ai cultelor tradiţionale şi de guvernele din perioada interbelică. 1850-1950 – baptiştii între ură şi admiraţie Baptiştii…
Ambasadorul invizibil sau Divina tragedie a istoriei (2)
B1. ABISUL SPIRITULUI Abisul istoriei înseamnă ameninţarea istoriei cu neantul. E vorba de un abis potenţial sau de impresia abisului ce ia naştere în aparentul nonsens al biografiei popoarelor şi muritorilor. În inima istoriei, însă, Evgheni Lein, vocea intimă a naratorului principal al romanului, sesizează un alt abis, nu al neantului, nu fără temei, ci…
Confesiunile unui preşedinte
„Letinski coborâse storurile. Stătea în aceeaşi poziţie în care îl lăsasem. Numai că faţa sa era mai luminoasă: «Ia loc», îmi spuse. Şi după ce mă aşezai, ascunzând demisia în mapă, luând o mină serioasă, Letinski continuă: «Să nu crezi, dragă Kuzin, că am fost dintotdeauna preşedinte.» Faptul acesta era limpede ca bună-ziua pentru oricine…
Un „extraterestru” român premiat de Academia Franceză
Cea mai consistentă parte a operei lui Basarab Nicolescu este scrisă după stabilirea definitivă în Franţa, într-o excelentă limbă franceză: Nous, la particule et le monde (Le Mail, Paris, 1985, premiată de Academia Franceză), La Science, le sens et l’évolution – Essai sur Jakob Boehme (Le Félin – Philippe Lebaud, 1988, 1995, premiul Benjamin Franklin pentru…
