Costul uceniciei de Bonhoeffer în limba română

În Occident, numele lui Dietrich Bonhoeffer (1906-1945) este asociat îndeobşte cu opoziţia intransigentă faţă de ideologia nazistă care a subjugat nu doar societatea germană, ci şi Biserica Evanghelică Germană în perioada 1933-1945. În semn de recunoaştere a jertfei lui Bonhoeffer (spânzurat din ordinul lui Hitler, cu o lună înainte de capitularea Germaniei), statuia sa a fost aşezată în Galeria Martirilor din secolul XX, deasupra portalului de vest de la Westminster Abbey (Londra). Viaţa şi moartea lui continuă să fascineze şi au servit ca subiect de inspiraţie pentru cinci filme documentare, un lungmetraj (Bonhoeffer: Agent of Grace), două piese de teatru şi chiar o lucrare de operă. Cea mai cunoscută scriere a lui Bonhoeffer, Costul uceniciei (în original, Nachfolge) a apărut de curând şi în limba română (trad. Ligia Taloş, Cluj-Napoca, Editura Peregrinul), la mai bine de şapte decenii de la publicarea ediţiei princeps (1937).

După cum mărturiseşte autorul în prefaţă, cartea este expresia unei „căutări şi întrebări stăruitoare cu privire la Isus Însuşi”. Scriind Costul uceniciei, într-o vreme când planurile lui Hitler de aliniere a Bisericii la scopurile partidului deveniseră cât se poate de evidente, Bonhoeffer încerca să răspundă unor întrebări care frământau gândirea multor creştini din vremea lui: „Ce doreşte Isus să ne spună? Ce vrea astăzi de la noi? În ce fel ne ajută astăzi să fim creştini fideli?” Ca parte a răspunsului la aceste întrebări, Bonhoeffer se opreşte asupra maladiei spirituale a vremii – harul ieftin, identificat de autor drept „duşmanul de moarte al bisericii noastre”. Leacul propus de Bonhoeffer este harul costisitor – „chemarea lui Hristos, pentru care ucenicii părăsesc mrejele şi Îl urmează.” Harul costisitor înseamnă ucenicie, iar ucenicia înseamnă moartea omului firesc. În cuvintele autorului, „cine păşeşte pe drumul uceniciei se supune morţii lui Isus, îşi dă viaţa lui morţii. […] Fiecare chemare a lui Hristos duce la moarte.”
Deşi profund ancorată în realităţile sumbre ale Germaniei interbelice, analiza necruţătoare a autorului şi-a depăşit cu mult epoca, intrând astfel în repertoriul spiritualităţii creştine fără vârstă.