Sara pe deal
Similar Posts
„Îmi place să grădinăresc, să curăţ zăpada, să merg la piaţă”
Emanuela Ilie: Într-unul dintre primele dvs. interviuri, publicat în revista „Argeş” (nr. 3/1972), păreaţi a refuza înregimentarea la gruparea şaizecistă şi, implicit, la o poetică generaţionistă (observând, just, că între poeţi atât de diferiţi ca structură şi temperament liric nu exista neapărat o coeziune poetică, ci o „efervescenţă poetică, divergentă, complexă, unde fiecare îşi reprezintă…
Eliade şi Legiunea Arhanghelului Mihail
Prima problemă este aceea, de natură istoriografică, a evaluării angajării politice efective a lui Eliade. Este incontestabil că el şi-a manifestat adeziunea la ideile Gărzii de fier: a făcut-o într-o serie de articole scrise între 1936 şi 1938, în care sprijină deschis şi cu entuziasm mişcarea, în vreme ce, în anii dinainte, îşi exprimase îndoielile…
Recuperarea operei unui mare nedreptăţit: Zenovie Pâclişanu
După ce, în 2005, am reuşit să republicăm Biserica şi românismul a lui Zenovie Pâclişanu,iată că, după 57 de ani de la terminarea manuscrisului Istoriei Bisericii Române Unite a aceluiaşi autor, cu ajutorul editurii Galaxia Gutenberg, punem la îndemâna cititorilor din România, pentru prima dată, ediţia completă a acestei lucrări, tipărită în două ediţii fragmentare…
Libanios: un renascentist avant la lettre şi Centrul de studii de la Montpellier
Centrul Libanios, situat în Montpellier, Franţa, (http://recherche.univ-montp3.fr/crises/index), reprezintă un veritabil spaţiu de cultură umanistă care pune la dispoziţia cercetătorilor operei sofistului Libanios (sec. IV e.n.) resursele „palpabile” şi electronice esenţiale în demersul studierii şi aprofundării marelui gânditor grec. În acelaşi timp, centrul se doreşte a fi un „loc de contact”, un cadru care să permită iniţierea…
Une nouvelle traduction de la Septante en roumain avec la collaboration des chercheurs français
Ce projet se déroule dans le cadre du New Europe College, Bucarest, sous la direction de Cristian Badilita, Francisca Baltaceanu, Dan Slusanschi et Andrei Plesu. La première traduction de la LXX, réalisée à la fin du XVII siècle (1688), n’est plus compréhensible par les lecteurs contemporains. Quant aux versions de la Bible ayant été proposées…
