Absolutul astăzi: dialog între teologul Joseph Ratzinger şi filozoful Andrei Marga

Joseph Ratzinger, actualul papă Benedict al XVI-lea, nu are nevoie de prea multe prezentări.

Poate mai puţin cunoscut publicului larg – ne referim în primul rând la spaţiul autohton – este faptul că Suveranul Pontif, dincolo de activitatea pastorală desfăşurată în mod concret la scara umanităţii, este unul dintre cei mai rafinaţi, profunzi şi originali teologi catolici ai ultimelor două secole, a cărui gândire teologică şi filozofică s-a concretizat într-o operă imensă (nu mai puţin de optzeci de volume). Această percepţie redusă a teologului Ratzinger faţă de imaginea sa ca păstor de suflete sau „locţiitor al sfântului Petru” este alimentată din nefericire la noi şi de penuria de traduceri din cărţile sale, realitate care a început să se schimbe după anul 2002, când au apărut câteva traduceri din lucrări de dimensiuni mai mici. Cu toate acestea, raportat la întinderea operei sale, precum şi la impactul pe care Ratzinger l-a exercitat şi îl desfăşoară în continuare pe scena gândirii teologice contemporane, se poate spune că teologul german este cvasinecunoscut în România.

Tocmai din acest motiv cartea filozofului Andrei Marga aduce o contribuţie decisivă la umplerea acestui gol. Absolutul astăzi reprezintă o noutate pe scena românească din două puncte de vedere. În primul rând, lucrarea este prima monografie extinsă a operei ratzingeriene din ţara noastră. În al doilea rând, cartea este scrisă de către un filozof, fapt asumat conştient încă de la început de autor: „Monografierea operei teologilor nu este uzuală printre filozofi. Aşa cum teologii i-au privit mult timp cu suspiciune pe filozofi, aceştia din urmă i-au ignorat îndeobşte pe teologi. Fiecare, teologul şi filozoful, se consideră şi astăzi suficient sieşi, încât cercetarea sistematică a unui teolog de către un filozof este rară” (p. 8). Printre altele, cartea reprezintă o punte aruncată peste această prăpastie între cele două abordări – teologică şi filozofică – într-o încercare de a încadra o imagine totalizantă asupra lumii, care să dea seama de complexitatea problemelor umanităţii de astăzi. Prea mulţi folozofi astăzi – poate majoritatea – consideră problemele teologiei ca fiind minore sau nedemne de aprofundare, în cel mai bun caz „dezlegate” prin instrumentarul filozofic, ori suprapunându-se în esenţă peste întrebările filozofice. În acelaşi timp, la fel de mulţi teologi manifestă o atitudine „barthiană” de reticenţă sau chiar dispreţ faţă de problemele şi aspectele filozofiei, care dovedeşte, în fapt, o crasă lipsă de cultură filozofică.

Trebuie menţionat totodată că filozoful clujean nu este la prima lucrare în care se împletesc filozofia şi deschiderea spre teologie. În ultimii ani s-a putut observa în cărţile sale o adevărată „cotitură” teologică, o preocupare intensă pentru interogaţiile teologiei şi pentru situaţia religioasă a timpului nostru. Amintim în acest sens următoarele lucrări: Religia în era globalizării (2003); Filozofie şi teologie astăzi. Philosophy and theology today (2005); Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul (2009).

Convergenţa, completarea reciprocă a interogaţiilor şi răspunsurilor care vin dinspre cele două domenii nu este făcută mecanic şi nici realizată cu preţul transgresării unor limite inerente care ţin de specificitatea respectivelor sfere de gândire. Însă în acelaşi timp, tocmai acest lucru – lăudabil – poate reprezenta un punct sensibil al cărţii, respectiv riscul ca filozofii şi teologii care nu sunt dispuşi să depăşească atât de uşor aria de cuprindere a domeniului lor sau care rămân cu totul refractari la o astfel de abordare să acuze o imixtiune nelegitimă a unui „câmp” interogativ în altul. Teologii ar putea reproşa autorului faptul că nu se încadrează în cercetarea sa într-o tradiţie teologică creştină particulară, filozofii ar putea acuza aşezarea unui – în cele din urmă – teolog pur alături de mari filozofi ca Hegel, Kant, Nietzsche, Husserl şi alţii. Cert este că Andrei Marga nu face rabat în această privinţă: din punctul său de vedere, opera lui Ratzinger nu se poate reduce la câmpul meditaţiei teologice, ci se încadrează în marea tradiţie filozofică a Occidentului, oferind răspunsuri la majorele probleme ale umanităţii, care trec dincolo de cadrul strict religios, ori teologic.

Trebuie făcută o altă precizare cu privire la orizontul de aşteptare al cititorilor interesaţi de monografia rectorului clujean: mai degrabă decât un tablou unitar al gândirii papei Benedict al XVI-lea, ea reprezintă o expunere tematică a operei ratzingeriene, cu atât mai mult cu cât cartea reuneşte şi câteva studii publicate anterior în alte lucrări. Aceasta nu duce însă nicidecum la o „dezlânare” a cercetării efectuate, temele majore şi iniţiativele lui Joseph Ratzinger fiind decelate cu acuitate, claritate a gândului şi exprimării şi integrate în tema de ansamblu şi totalizantă: cea a absolutului şi a valorilor ferme într-o lume marcată de relativism intelectual, moral şi spiritual, precum şi într-o continuă schimbare datorată noului context al globalizării.
Admiraţia lui Andrei Marga faţă de cardinalul Ratzinger este nestăvilită, mărturisită, nedisimulată şi într-o anumită măsură molipsitoare, incitând în mod real interesul cititorului pentru opera şi persoana papei Benedict al XVI-lea. Din paginile cărţii se profilează în primul rând un om de o mare anvergură morală, de o amploare intelectuală rar egalată, însoţite de o fermitate extraordinară, dar şi delicateţe în susţinerea propriilor păreri şi a moştenirii creştinismului.

Absolutul astăzi ne introduce, de asemenea, în opera lui Ratzinger pe calea citării extinse din lucrările cardinalului german. Din acest punct de vedere este demnă de evidenţiat amploarea neobişnuită a efortului care a stat în spatele redactării acestei lucrări, fiind evident că autorul a parcurs aproape în întregime opera lui Ratzinger. Cartea este astfel densă în informaţii şi idei, dar se citeşte cu un enorm profit intelectual.

În final, având în vedere pletora de teme şi abundenţa informaţiilor, amintim cititorilor părţile cu adevărat esenţiale pentru reliefarea şi înţelegerea gândirii lui Ratzinger. Primul capitol, Valori ferme în modernitatea târzie, este deosebit de util pentru captarea unei imagini de ansamblu a personalităţii şi operei lui Ratzinger, tocmai pentru faptul că este la origine un studiu de prezentare generală apărut în Jürgen Habermas, Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării. Despre raţiune şi religie, Apostrof, Cluj-Napoca, 2005. Capitolul Sensul bisericii decantează perspectiva ecleziologică a teologului german, arătând importanţa înţelegerii bisericii, a ecclesiei, ca „popor al lui Dumnezeu”. În chiar mijlocul volumului putem parcurge trei capitole esenţiale: Liturghia, ce descrie modul în care liturghia joacă un rol pivotal în articularea teologiei şi filozofiei lui Ratzinger; Metodologia, despre soluţia adusă de cardinalul german la „poticnirile” teologiei în urma absolutizării metodei istorico-critice de cercetare a Scripturii, precum şi la abordările actuale de căutare a lui „Isus istoric”; Criza actuală a Europei ne aduce în prim planul gândirii politice a lui Ratzinger, a cauzelor şi soluţiilor pe care acesta le propune ca ieşire şi depăşire a situaţiei Europei contemporane. Ratzinger pune criza actuală a lumii pe seama unei crize morale a valorilor. Numai din valori morale se pot alimenta elementele şi resursele care susţin şi stau la baza democraţiei, libertăţii şi umanităţii în general, iar statele trebuie să înţeleagă că proiectul „Europa” nu poate fi redus la aspectele economice, financiare şi tehnologice.

La capitolele menţionate se adaugă altele care surprind o multitudine de teme, dintre care amintim doar câteva: relaţia creştinismului cu iudaismul, înţelegerea momentului Vatican II, escatologia, relativismul, relaţia dintre ştiinţă, raţiune şi credinţă. Toate dau seama de personalitatea impresionantă a unuia dintre teologii cei mai mari din ultimul secol, lăsând cititorul nevorbitor de limba germană cu regretul că există atât de puţine lucrări ale lui Ratzinger traduse în limba română, dar şi cu speranţa în îmbogăţirea culturii teologice de la noi prin alte traduceri, radiografieri şi exegeze ale operei papei Benedict al XVI-lea.

Andrei Marga, Absolutul astăzi. Teologia şi filosofia lui Joseph Ratzinger, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010.