Geamul de lemn & Pârtia de hârtie


Între Arcul de Triumf al capitalei şi aşa-zisul „kilometru zero”, adică ombilicul României, avut-a loc duminică, de Paşti, un cvasi-referendum promonarhic, – fie şi dacă Regele Mihai, ca suveran de drept al nostru, nu e, de fapt, plebiscitabil. După atâtea entuziasme contrafăcute şi groteşti, pe bază de convocator şi cu ovaţii din culise, iată, în fine,…
Peter Dan, profesor de psihologie la Long Island University din New York, îşi focalizează atenţia în special asupra violenţei în istoria recentă, raportându-se la două momente cruciale din secolul XX: Gulagul comunist şi Holocaustul nazist. Aceste preocupări se datorează în mare parte faptului de a fi studiat cu doi dintre marii reprezentanţi ai psihologiei totalitare:…
Volumul lui Ştefan Lemny, Les Cantemir: l’aventure européenne d’une famille princière au XVII siècle, publicat, la Paris, în 2009, a apărut, iată, foarte repede, şi în traducere românească, la editura Polirom (trad. Magda Jeanrenaud). Volumul are două mari volete, primul consacrat lui Dimitrie, al doilea, lui Antioh, cu o introducere despre întemeietorul „dinastiei”, Constantin. Datorită…
O insulă cu câteva sute de locuitori. Virgil Ierunca repeta obsesiv: populaţia României nu depăşeşte o sută de locuitori. Mă revoltam. Pe moment. Apoi acceptam. Accepta şi el rectificarea: „Să spunem o mie. Dar nu mai mult.” Avea dreptate. Ierunca. Cifrele nu contează prea tare. Contează dedesubtul lor. Calitatea creierelor care gândesc şi a inimilor…
În ultimii ani, de fiecare dată când mi se întâmplă să-i ascult pe Liiceanu sau Patapievici vorbind mă apucă un râs nebun. Nu există reţetă mai eficientă pentru relaxare. Totuşi aceşti comici involuntari continuă să fie percepuţi ca „faruri tutelare” de publicul Taraf-OTV-Dilema. Liiceanu, Pleşu, Patapievici alcătuiesc treimea adânc vinovată de marasmul tineretului român din…
„Cel viu odinioară este mort acum Noi altădată vii acum murim Cu puţină răbdare” (T. S. Eliot, Tărâmul pustiit) 1. ca şampania ţinută la cald – dacă 39.5 nu-i chiar febră! –, acest trup în spume se umple de bube dulci, din creştet la tălpi: „la mulţi ani!” (spunând asta, simţi limba în gură…