Testamentul lui Solomon în româneşte

Ştefan Colceriu are o bună pregătire în domeniul filologiei clasice, fiind absolvent al Universităţii Bucureşti, secţia filologie clasică, dar este informat şi în domeniul filozofiei antice şi teologiei, datorită stagiilor de perfecţionare din ţară şi străinătate. A studiat în Elveţia cu o bursă de stat a Confederaţiei Elveţiene şi a lucrat ca asistent de cercetare la Departamentul de Ştiinţe ale Antichităţii de la Universitatea din Fribourg. De asemenea, şi-a pus în valoare rezultatele cercetării, care au condus la lucrarea de faţă, în diferite seminarii şi colocvii (Universitatea Lausanne, Bex, la invitaţia AELAC, Asociaţia pentru Studiul Literaturii Creştine 

Apocrife). Beneficiar al unei burse NEC, a susţinut o prelegere care a avut în vedere şi rezultatele studiului de faţă în cadrul Departamentului de Studii religioase de la Universitatea Leiden, în faţa profesorilor J. Zangenberg şi J. Magliano-Tromp. Iată deci că presupoziţiile de lucru, precum şi concluziile preliminare au fost deja supuse testelor în vederea verificării cu mult înainte de prezentarea concluziilor finale din textul prezentat ca teză de doctorat şi publicat, parţial, de editura Humanitas.

Ampla lucrare se concentrează pe analizarea Testamentului lui Solomon, „lucrare total atipică, greu încadrabilă”, după cum spune autorul tezei, text care a generat analize şi discuţii din partea unor alţi cercetători, cum este Peter Busch, autor cu ale cărui idei interacţionează domnul Colceriu, aducînd critici pe două paliere: metodologic şi ideologic. De asemenea, MacCown şi alţi savanţi sînt criticaţi cu argumente solide pentru deplasarea accentului investigaţiei în zona care apare mai interesantă din textul original în defavoarea unei analize holistice.

Şt. Colceriu atacă distincţia metodologică dintre “cultura înaltă” şi “subcultură”, distincţie realizată de Busch şi de cercetătorii din şcoala subsecventă, propunînd o altă cheie hermeneutică pentru interpretarea textului analizat. Demonologia, cîmp de luptă al ideilor religioase, este un domeniu de studiu conectat cu teologia în sens propriu, cosmologia, dar şi cu aspecte sociologice, cu urme ale disputelor culturale şi politice ale vremii. Din această pricină analiza domnului Colceriu a presupus instrumente suplimentare faţă de uneltele filologului clasic, instrumente pe care le-a folosit pe parcursul impresionantei lucrări cu mare dexteritate. Pe lîngă critica metodologică, critica ideologică cere o echipare în domeniul filozofiei, “arheologiei ideilor”, de care în mod lateral se ocupă autorul.
Autorul studiului preferă să renunţe la abordarea tradiţională, care a dat mai multă atenţie tematicii demonice, reprezentată de MacCown, primul editor al textului şi de P. Busch, autorul unui comentariu pe text. Optînd pentru o lectură holistică şi renunţînd la prejudecata că universul demonic veterotestamentar este haotic, autorul analizează concluziile lui Torijano şi Frankfurter, care încearcă să demonstreze că această lume cunoaşte o minimă formă de organizare. Teza lui Klutz, care aşază greutatea analizei pe ultima parte a tratatului aduce în studiul domnului Colceriu echilibrul unei analize din mai multe perspective diferite şi pe toate secvenţele textului. Pornind de la aceste monografii, domnul Colceriu propune o nouă grilă hermenutică de interpretare, realizînd o mutaţie dinspre lumea demonică spre Templu. În felul acesta se realizează  lectură unitară a întregului pseudoepigraf. Intuiţia ştiinţifică a domului Colceriu este admirabilă, pentru că, din cîte se pare, această cheie de lectură rezolvă mai multe probleme pe care studiile anterioare le lăsau în suspensie.
Templul, ca locul cel mai pur, Casă a lui Dumnezeu, centru al universului spiritual funcţionează ca un principiu cosmotic atît pentru lumea vizibilă cît şi pentru cea invizibilă. Tot în jurul Templului şi procesului de construcţie a acestuia se organizează cetele de lucrători, lucrătorii oameni şi lucrătorii-demoni. La rîndul lor aceste categorii suportă reîmpărţiri şi clasificări. Tipul de muncă la care sînt supuşi oamenii şi demonii se constituie pentru autorul lucrării într-un filtru prin care se poate recupera şi descrie organizarea internă a celor două lumi.  Alături de acest criteriu de selecţie, domnul Colceriu propune alte filtre de analiză prin care se realizează o taxonomie demonică sustenabilă: “capacitatea profetică, notorietatea intertextuală şi ascendenţa angelică”

Intuiţia ştiinţifică se dovedeşte încă o dată corectă atunci cînd analizează consecinţele ratării construirii Templului. Cele două condiţii pentru o construcţie corectă a Tempului sînt centralitatea şi puritatea. Aşa cum sesizează autorul tezei, condiţia purităţii rituale a lucrătorilor a fost neglijată de exegezele anterioare. Aplecîndu-se asupra acestui aspect, lucrarea capătă o dimensiune analitică nouă: studiul aberaţiei de la norma ritualică atît din perspectiva paradigmei corporale, cît şi din perspectiva legii de separare a animalelor curate de cele necurate. Tot acest inventar demonic reprezintă o provocare pentru imaginaţie, nu numai un stimul constant, ci o adevărată încercare de reconstruire a unei lumi organizate nevăzute, dar imaginabilă. Aici credem că este punctul de tensiune maxim al lucrării domnului Colceriu: modul în care investighează prin ample analize literare diacronice şi comparativ-sincronice contactul dintre lumea reală, faptul şi personajul istoric şi lumea imaginarului colectiv, faptul şi personajul inchipuit.
O altă contribuţie importantă a tînărului cercetător este în domeniul criticii textuale. Şt. Colceriu reuşeşte cu argumente greu de combătut să dateze mai exact perioada scrierii textului, apoi realizează o traducere proprie cu note, publicabilă ca text separat, de mare valoare documentară. De asemenea, reuşeşte să ne dăruiască o grilă de interpretare istorică a întregului mesaj purtat de pseudoepigraf: o lucrare creştină polemică orientată împotriva iudaismului.

Testamentul lui Solomon. Regele, demonii şi zidirea Templului, traducere din greaca veche şi studiu introductiv de Ştefan Colceriu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010.