Creştinismul estic şi Războiul rece
O sinteză foarte utilă consacrată relaţiei dintre Bisericile ortodoxe, în special, şi puterea comunistă în cele şapte decenii de dictatură roşie a apărut de curând la editura Routlege (Londra, New York) sub îngrijirea lui Lucian Leuştean (Aston University, Birmingham). Volumul numără nouăsprezece capitole, fiecare dintre ele redactat de un specialist în chestiunile ţării respective, plus o introducere semnată de L. Leuştean, care: oferă o panoramă generală a problematicii; enunţă metodologia de lucru; justifică regia volumului şi trasează câteva piste pentru viitoare cercetări. Editorul a reuşit să dea un ton comun intervenţiilor, deşi există diferenţe între tipurile de abordare monografică.
Două lucruri trebuie subliniate. În primul rând, faptul că avem de-a face cu un digest, de nivel academic, asupra unui subiect care până acum nu s-a bucurat decât de tratări punctuale. Există monografii ori studii dedicate relaţiilor dintre Bisericile ortodoxe din Rusia, România, Ucraina etc. şi puterea comunistă; lucrarea coordonată de Lucian Leuştean propune o imagine de ansamblu asupra acestei relaţii tensionate între Biserică, văzută ca instituţie administrativă, şi Stat, manifestat sub comunism ca pol unic de putere. În al doilea rând, volumul nu vizează doar ţările europene supuse regimului comunist, ci şi pe cele dinafara spaţiului delimitat de Cortina de fier: Patriarhatul ecumenic (Constantinopol); Bisericile din Cipru, Etiopia sau Grecia. N. Lupinin scrie despre Biserica ortodoxă din Rusia şi comunism; Klaus Buchenau, despre Biserica ortodoxă sârbă şi comunism; Stephen Jones se scupă de Georgia; L. Leuştean, de România; Edward Wynot de Biserica ortodoxă din Polonia (Biserică trecută adesea cu vederea de specialişti, aproape necunoscută de ortodoxul de rând). Concluzia volumului: există diferenţe de grad între colaboraţionismul capilor Bisericilor ortodoxe şi regimul totalitar ateu.
În Serbia, de pildă, libertatea de manevră a Sinodului pare ceva mai mare; în Rusia, aceasta e aproape absentă, deşi reînfiinţarea postului de patriarh de către Stalin ar putea fi interpretată ca o îmbunătăţire a situaţiei. Pe de altă parte, în Polonia, Biserica ortodoxă a fost socotită un aliat al lui Hitler, de unde şi persecutarea căpeteniilor ei sub regimul comunist. Dar dincolo de aceste nuanţe, importante, semnificative, există un numitor comun: supunerea, directă ori subtilă, a religiosului de către politic. Înţelegem foarte bine principiile metodologice adoptate de editorul volumului. Totuşi, s-ar fi impus cel puţin un capitol sintetic despre opoziţia activă din interiorul ortodoxiei la regim, opoziţie care s-a soldat cu numeroase victime. Cititorul rămâne cu o imagine destul de reducţionistă asupra relaţiei religie-putere, echivalată cu relaţia Stat dominator-Biserică supusă. Sigur, intenţia volumului este să ofere o sinteză asupra relaţiei dintre Stat şi Biserică în formă ei instituţionalizată. Dar bine ştim că Biserica lui Isus nu poate fi redusă la un Sinod ori la un conglomerat de Sinoade. Dincolo de partea ei administrativă, lumească, Biserica are o componentă cerească tot atât de evidentă ca şi natura divină a lui Isus Cristos, singurul cap al Bisericii Sale. Foarte complexă este situaţia administativă a ortodoxiei în Ucraina (unde existau, până de curând, trei ierarhi supremi). De asemenea, interesante sunt originile, catolice, are Bisericii ortodoxe din Cehia. Cartea conţine şi o Bibliografie recentă, propusă de fiecare autor în parte, precum şi un bogat indice de nume.
Lucian N. Leustean, Eastern Christianity and the Cold War, Routledge, London and New York, 2010.
Cristian Bădiliţă
Asociația Culturală OGLINDANET, fondată în luna mai, 2011, la inițiativa dlui Cristian Bădiliță, în scopul de a desfășura activități (programe, proiecte și acțiuni) culturale, științifice și educaționale cu impact național și internațional.
Latest posts by Cristian Bădiliţă (see all)
- Evanghelia după Luca - September 22, 2014
- Evanghelia după Luca - November 22, 2012
- Exorcizări (12) - April 16, 2012
