Un „observator cultural” la Roma

 e 89 Gazeta culturală (nr.7, februarie 2010, Roma) este revista pdf. care apare la Roma de câteva luni şi consemnează sau reproduce articole în limbile română, italiană, engleză despre prezenţele culturale româneşti din afara României. Revista este editată de Fundaţia culturală Dialogoss.

Acest ultim număr din februarie dedică aproape jumătate din paginile sale operei lui Constantin Brâncuşi. „La storia infinita di Brancusi” de Emanuela Giordana, „Brâncusi omagiat de Eliade” de Maria Niţu, „Brancusi – La tavola del silenzio” de Mariana Burnel, „Constantin Brâncusi at Târgu Jiu – The local context of his WWI Memorial” de Maureen  Korp (un articol despre proiectele operelor lui Brâncuşi, geneza şi amplasarea spaţială a ansamblului de la Târgu-Jiu, atitudinea artistului faţă de moştenirea pe care a lăsat-o statului francez ), „Il bosco della Fondazione Eredi Brâncuşi” de Daniela Argiropulos (în care se prezintă cimitirul real de lângă Cherasco, Italia, dedicat personajelor fantastice, o iniţiativă a Fundaţiei Eredi Brâncuşi).

Emanuela Giordana vede în Brâncuşi personalitatea care încarnează cel mai bine drumul României spre Europa. Dacă Brâncuşi a făcut acest drum pe jos, până la Paris, pictorul italian Achille Perilli face drumul invers, în 1968, spre Târgu-Jiu şi Hobiţa, pentru a vedea Coloana. În confesiunea sa despre această călătorie artistul italian reţine că, în Italia, Brâncuşi, cel mai mare sculptor al secolului trecut, este mai puţin cunoscut, deşi a fost contemporan cu Modigliani şi Matisse. Aflat la o întâlnire cu alţi artişti, în Croaţia, decid să facă o călătorie la Târgu-Jiu, iar în drumul lor vor fi însoţiţi de tancurile iugoslave de-a lungul frontierei, mişcare provocată de invazia oraşului Praga. Astăzi călătoria este mult mai simplă, de numai câteva ore, iar autoarea italiană reţine şi punctează discret atitudinea românească de nepregătire în faţa comunităţii europene, citând vorbele unui funcţionar de la Universitatea din Târgu-Jiu. „‹‹La noi Europa pare o oportunitate, chiar dacă în percepţia generală, România nu e să fie pregătită pentru acest drum››. Cine ştie? Acum un secol Brâncuşi a făcut-o mergând pe jos. (…) Acum se poate face în mai puţin de 24 de ore. Undeva, Coloana infinită trebuie să aibă, totuşi, un început şi un sfârşit”.

Criticul de artă Mariana Burnel analizează simbolistica triadei de opere ale sculptorului român, cu referinţe mitologice româneşti şi universale, asiatice, greceşti, dinamismul structural al tripticului brâncuşian: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana infinită.

Piesa dramatică a lui Mircea Eliade este prezentată în studiul Mariei Niţu. „Coloana nesfârşită” este publicată de Eliade în 1970, iar abordarea din perspectivă literară a personalităţii lui Brâncuşi se înscrie în preocupările sale pentru revelaţia sacrului în profan, pentru motivul labirintului, al drumului spre centru, al zborului magic, al coloanei, al stâlpilor cerului, pentru funcţia magică a artei, a spectacolului vizual, pentru ideea contemplaţiei şi a meditaţiei. Autoarea prezintă cele trei părţi ale piesei de idei având în centru personalitatea artistului care în ultimii săi 20 de ani de viaţă, după crearea Coloanei, nu mai creat opere noi, ci a reluat copii la cele anterioare. Sterilitate sau desăvârşire în tăcere a operei?
Reţinem articolul lui Luciano Albanese, „Il mitraismo in Mesia” (despre dovezile arheologice ale intrării pe teritoriul Moesiei inferioare, odată cu trupele romane, a cultului unui zeu oriental, Mithra) şi prezentarea revistei „Agora – revistă alternativă de cultură”, care a apărut la Philadelphia din 1987 până în 1993, sub conducerea lui Dorin Tudoran, model de revistă de cultură a exilului, prin continua pledoarie pentru promovarea identităţii culturii româneşti prin limba română.

Sunt consemnate două evenimente: „Intelectualii şi schimbarea la faţă a Europei” de Cristina Hermeziu, o cronică a colocviului  organizat de ICR Paris şi coordonat de Magda Cârneci, prilejuit de trecerea a 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier şi un articol despre prezenţa la Roma, în februarie a.c., a episcopilor catolici din România.

Un alt articol-reportaj în traducerea Anei Guţu abordează situaţia politică şi socială din Republica Moldova:  „Splendoarea şi mizeria Moldovei” de Khaldoun Laroui.