Timpul în teologie Teologia, în calitate de ştiinţă despre Dumnezeu, despre Revelaţie şi raportul om – Dumnezeu, se loveşte în mod inevitabil de transpunerea realităţilor lumii (mai ales a lumii spirituale, aflate dincolo de bariera transcendenţei şi totodată a lumii materiale, imanente) în categoriile culturii contemporane. Teologia speculativă porneşte din necesitate de la limbajul filozofiei…
În reflecţia teologică, utilizăm de multe ori termenul „timp”, căruia îi atribuim diverse semnificaţii. De asemenea, orice discuţie despre temporalitate sau despre o structură temporală a Universului se loveşte de o ambiguitate a termenilor, definiţi diferit în funcţie de domeniul cunoaşterii care îi utilizează. Astăzi, mai mult ca oricând, chiar ştiinţele pozitive încep să definească…
Joseph Ratzinger/Papa Benedict al XVI-lea este unul dintre marii teologi catolici contemporani care poate fi pus alături de „corifeii” reînnoirii teologiei secolului XX. În acelaşi timp este şi unul dintre actorii Conciliului Ecumenic Vatican II, având o viziune clară şi în acelaşi timp realistă asupra evoluţiei Bisericii în perioada post-conciliară. Înainte de a pătrunde în…
Treptat, se sting în jurul nostru oameni care au ţinut aprinsă flacăra credinţei în perioada în care Biserica lui Hristos a fost persecutată şi care au avut curajul să îşi dedice viaţa slujirii Domnului, adevărate mărturii vii din perioada când deasupra României domnea întunericul ateismului, viforul persecuţiilor şi se dorea impunerea somnului raţiunii. Aceste persoane…
Cristian Bădiliţă: În cursul tău de ecleziologie, publicat în 2005, la Blaj, identifici momentul originar al unirii unei părţi a ortodocşilor din Transilvania cu Roma ca fiind Conciliul de la Florenţa, 1439. Altfel spus, cu aproape trei sute de ani înaintea naşterii a ceea ce se numeşte acum Biserica greco-catolică. De fapt, povestea acestui Conciliu, zis „de…
Între 10 şi 12 martie a avut loc la Budapesta colocviul ecumenic „Rolul de reconciliere al Bisericilor în Europa Centrală şi de Sud-Est”, având ca temă „Europa Centrală ca model al diversităţii confesionale – Dialog între Bisericile istorice din Ungaria şi Bisericile din România, Serbia, Slovacia şi Austria”. Colocviul s-a desfăşurat cu sprijinul Fundaţiei Konrad…
Alexandru Buzalic, născut în anul 1969 în Constanţa. Studii de teologie la Departamentul Institutului Pontifical din Varşovia, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Bucureşti. Hirotonit diacon (1999) şi preot (2001) prin punerea mâinilor PS Virgil Bercea, încardinat în Eparhia de Oradea-Mare. Din anul 1996 predă la Institutul Teologic de grad universitar din Oradea, apoi în cadrul…
Pe 6 februarie 2011 s-au împlinit treizeci de ani de la moartea Marthei Robin, o slujitoare a Domnului care a trăit jumătate de secol hrănindu-se numai cu Sfânta Împărtăşanie. Într-o lume pragmatică, sceptică faţă de cunoaşterea adevărurilor de credinţă, care îşi relativizează valorile etice şi reduce totul la empiric, fenomenele mistice reprezintă „ceva” de neînţeles….
Egocentrici prin capacitatea noastră de a cunoaşte lumea, interpretăm totul în funcţie de ceea ce observăm, de ceea ce ne atinge personal sau de ceea ce percepem prin intermediul simţurilor. În cazul proceselor care se desfăşoară la o scară spaţială sau temporală mai mare, cu atât mai mult atunci când vorbim despre fenomene culturale sau…
Biblia rămâne cartea de căpătâi a creştinismului, reunind toate cărţile sacre care transmit „Cuvântul lui Dumnezeu” şi ne descoperă Revelaţia divină. Cristalizarea canonului Sfintei Scripturi este rodul discernământului eclesial al creştinilor primelor secole, fiind un proces firesc care separă tradiţiile biblice autentice de producţiile apocrife sau heterodoxe mitologizante, fie că vorbim despre grupările gnostice sau…
În istoria teologiei creştine, încă din perioada apostolică, au existat numeroase discuţii partizane în jurul anumitor interpretări sau, mai bine spus, nuanţe interpretative susţinute de o anumită şcoală teologică sau de un grup disident de teologi. În primul Mileniu creştin, în contextul unei Biserici autoritare în societate, şi încă în unitate, Conciliile ecumenice au trasat…
Iată întrebarea care ne întâmpină pe coperta revistei franceze Le Point din 5 august 2010: „Există Dumnezeu?” O întrebare curajoasă în contextul unei lumi care scoate din ce în ce mai mult în afara preocupărilor filozofiei şi ştiinţei tot ceea ce priveşte problematica despre Dumnezeu. Filozofia contemporană jonglează între istoria conceptelor şi fenomenologie, dacă nu „cade”…
În sistemul teilhardian, omul joacă un rol crucial în cadrul evoluţiei, deoarece procesul de ontogeneză a vieţii converge, într-un prim moment, spre punctul h al umanizării, când spiritul şi materia se reunesc în homo sapiens. Fenomenul uman este cel mai important moment al istoriei vieţii pe Pământ. Într-un ambient geografic asemănător celui actual, din care lipsea…
Gândirea filozofică şi în special concepţia antropologică teilhardiană este strâns legată de viziunea pozitivistă a paleontologului, convins de validitatea teoriei evoluţioniste şi a „transformismului” speciei umane, unită cu credinţa creştinului, care este convis de autoritatea Revelaţiei. Trebuie ţinut cont şi de influenţa pe care filozoful Edouard Le Roy a jucat-o în cristalizarea convingerilor sale; acest lucru…
Revelaţia ne prezintă „zile ale creaţiei”, de la geneza Universului la apariţia vieţii. Teologia creaţiei ne oferă şi o viziune antropologică bazată pe Revelaţie: Omul e creat de Dumnezeu, primind o demnitate creaturală deosebită, fiind „chip şi asemănare” a lui Dumnezeu în ziua a şasea, administrator al bunurilor create care are misiunea de a stăpâni pământul…
Există un spaţiu geo-cultural şi o cronologie istorică diferită în care se se formează tradiţiile (Sitz im Leben) ale Vechiului Testament, Noului Testament şi Coranului, de aceea şi interdependenţele merg în direcţia vechimii fiecărei tradiţii în parte, cu toate că ulterior, teologia creştină, rabinică şi islamică vor interfera în planul scrierilor cu caracter filozofic sau teologic….