Conotaţiile fudul-ortodoxiste, dar improprii, care grevează cuvântul „dreaptă-credinţă” în demagogia ecleziastică autohtonă, ca şi în mentalitatea pop religion a „poporului drept-măritor”, „majoritar ortodox”, sunt prea evidente ca să mai fim învinuiţi de rea-credinţă (sic) atunci când le constatăm. Redusă la accepţia unei simple apartenenţe formale la confesiunea ortodoxă şi la minimalismul unei gesticulaţii ritualist-cutumiare, dreapta-credinţă…
Evanghelia după Ioan – realitatea divină în relaţie cu realitatea umană Dacă gândirea creştină este prin excelenţă transdisciplinară, în sensurile descrise mai sus, cartea sa de căpătâi, Biblia, prezintă acelaşi caracter. Înţelegerea noastră porneşte de la convingerea în originea divină a Scripturii, Cuvântul revelat al lui Dumnezeu, ce depăşeşte statutul ei strict literar. Putem chiar afirma…
Într-una dintre lucrările sale despre implicaţiile globalizării asupra lumii politice şi economice, teologul german Hans Küng afirma că „globlizarea este marea speranţă pentru unii şi marea teroare pentru alţii”. Nu greşim dacă înlocuim în enunţul de mai sus cuvântul „globalizare” cu „transdisciplinaritate”. Pentru mulţi e o paradigmă absolut nouă de gândire, ce oferă promisiuni imense…
În general mass media (cărţile, broşurile, pliantele, tv-ul, radio-ul) ne ţin la curent cu informaţii despre oameni, personalităţi importante, funcţionari etc. Datele pe care le „recoltăm” de cele mai multe ori ne oferă simple noutăţi, mai interesante pentru unii, mai puţin interesante pentru alţii şi care în acelaşi timp nu sunt întotdeauna veridice. De ce?…
Treptat, se sting în jurul nostru oameni care au ţinut aprinsă flacăra credinţei în perioada în care Biserica lui Hristos a fost persecutată şi care au avut curajul să îşi dedice viaţa slujirii Domnului, adevărate mărturii vii din perioada când deasupra României domnea întunericul ateismului, viforul persecuţiilor şi se dorea impunerea somnului raţiunii. Aceste persoane…
În cele ce urmează îmi propun să recitesc două texte patristice, mai întâi separat, apoi împreună. Acest exerciţiu de lectură poate fi privit atât ca o încercare mai mult sau mai puţin naivă de revizitare a unei practici creştine, în speţă aceea de a citi şi de a medita Scriptura, cât şi prin prisma jocului…
Cristian Bădiliţă: În prezent sunteţi rectorul Institutului romano-catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, institut care, dacă nu mă înşeală memoria, a fost înfiinţat sub ministeriatul lui Kogălniceanu. Care erau atunci relaţiile dintre ortodocşi, catolici, laici-francmasoni, precum Kogălniceanu sau Cuza? pr. Wilhelm Dancă: Dacă nu greşesc, Eminescu spunea undeva: „Orice ţară civilizată este catolică sau, dacă nu…
„Şi a fost seară şi a fost dimineaţă.” Ziua a doua. O seară adâncă s-a coborât peste cetatea Romei după privegherea de la Circus Maximus. Chipurile credincioşilor licărind la lumina candelelor, în rugăciune, în bucurie, în aşteptare. Şi a fost ziua a doua: piaţa Sfântul Petru geme de popor încă de la revărsatul zorilor. De…
„V-am căutat şi aţi venit la mine. Şi pentru aceasta vă mulţumesc.” A fost cea din urmă îmbrăţişare pe care Papa Ioan Paul al II-lea o împărtăşea tinerilor adunaţi sub fereastra sa, în aprilie 2005, în Piaţa Sfântul Petru din Roma. Cuvinte ce străbat curgerea timpului şi se înscriu în veşnicie. Cuvinte ce împodobesc astăzi…
Wilhelm Dancă este preot catolic. Actualmente rector al Institutului teologic romano-catolic din Iaşi. Doctor al Universităţii Gregoriana din Roma. Între 1992 şi 1995 a lucrat la Radio Vatican. A publicat 13 cărţi, printre care Definitio sacri, Editura Ars Longa, Iaşi, 1998; Bazele filozofice ale teologiei, Editura Arhiepiscopiei romano-catolice, Bucureşti, 1999; Introducere în teologia fundamentală, Editura…
Asistenţa socială a existat dinainte de apariţia creştinismului, ea fiind impusă de anumite necesităţi obiective, de sentimetul firesc de a ajuta pe cei în suferinţă. Dacă înainte de creştinism, ea era ocazională, sporadică, în creştinism ea a făcut parte integrantă din misiunea de slujire a Bisericii. Pentru religia creştină al cărei principiu esenţial este iubirea,…
Decizia sfântului sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) din vara anului 2010, (pusă în practică în calendarul liturgic pe 2011), de a corecta „greşala” separării zilei de duminică de restul zilelor săptămânii prin încadrarea duminicii ca prima zi a săptămânii liturgice în tot timpul anului liturgic, impune unele precizării şi corecturi. Ele vin din partea unuia…
Gândurile care urmează fac parte dintr-o lucrare mai vastă referitoare la sonosfera biblică. Conceptul de sonosferă desemnează totalitatea desfăşurărilor audibile analizorului acustic uman. El se adaugă celor deja consacraţi pentru denumirea diverşilor factori de mediu şi se referă la o zonă, pe nedrept neglijată, a sunetelor. A fost propus dintr-un raţionament simplu: dacă totalitatea apei…
Cristian Bădiliţă: În cursul tău de ecleziologie, publicat în 2005, la Blaj, identifici momentul originar al unirii unei părţi a ortodocşilor din Transilvania cu Roma ca fiind Conciliul de la Florenţa, 1439. Altfel spus, cu aproape trei sute de ani înaintea naşterii a ceea ce se numeşte acum Biserica greco-catolică. De fapt, povestea acestui Conciliu, zis „de…
Cicero, născut în anul 106, î.C., în Italia, şi Augustin, născut în anul 354, d.C., la Tagaste, astăzi Souk-Ahras, în Algeria de Nord, au în comun dorinţa de căutare sinceră şi profundă a adevărului şi fericirii. Nu este vorba despre adevăr cu minusculă, nici despre fericire cu minusculă. Ceea ce ei caută, fiecare la timpul…
Ioana Costa este profesoară la Catedra de Filologie Clasică a Universităţii din Bucureşti. Absolventă a acestei secţii (în 1982), şi-a susţinut doctoratul în filologie în 1996, cu o teză de lingvistică comparată indo-europeană. Este autoarea unor monografii lingvistice şi a unor traduceri din latină şi greacă veche; a coordonat două serii de câte şase volume…