Eşichier 10
Similar Posts
Re-scrisoare deschisă preşedintelui Academiei române, dl. Ionel Haiduc
Stimate domnule preşedinte, Am aflat o veste de două ori năucitoare: Că România are un Institut de istorie a religiilor şi că directorul acestui Institut se numeşte A. Pleşu. Citind numele, prima reacţie a fost: ori e confuzie de nume, ori e glumă proastă. Dar nu, am verificat, e chiar A. Pleşu, fostul ministru al…
Filozofia ca mod de viaţă
Tudor Petcu: Înainte de toate, v-aş ruga să expuneţi în linii mari viziunea dvs. asupra ideii de filozofie, asupra semnificaţiei pe care dvs. i-o atribuiţi. Din totdeauna, filozofia a fost definită ca iubire de înţelepciune, pornind desigur, de la etimologia greacă, însă cu greu a putut fi receptată de masele largi, ea fiind asumată mai…
Ora de religie, cui prodest?
De aproape două decenii, învăţământul preuniversitar laic găzduieşte prezenţa orei de religie. Introdusă la începutul anilor ’90 pe un val de entuziasm, într-o atmosferă în care se aştepta, cu totul lipsit de realism, ca această întoarcere a religiei în şcoală să determine, peste noapte, convertirea în masă a învăţământului românesc, această prezenţă a ajuns să…
7 teologi împotriva vidului. „Festin” Virgil Nemoianu
După cum sugerează însuşi titlul De la credinţă la teologie, volumul de interviuri coordonat de Alin Tat (Galaxia Gutenberg, 2010) presupune o invitaţie la călătorie, „un itinerariu contemporan al căutării lui Dumnezeu”. În realitate putem citi mai mult în aceste cuvinte: ele atestă faptul că atunci când vorbim despre credinţă nu ne referim la un concept…
Memoriu privitor la starea arhivelor şi a documentelor private deţinute de stat
I – Starea de fapt a) Origine şi cauze Opera de distrugere a elitei care a făcut România Modernă (Unirea Principatelor, Indepenţa României şi România Mare) a fost întreprinsă de Rusia sovietică pentru a oblitera factorii determinanţi ai specificului românesc – începând cu conştiinţa propriei identităţi – în vederea : 1. anexării teritoriului rezultat din depersonalizarea…
Simboluri sacre în biserica lui Ştefan cel Mare de la Pătrăuţi
Biserica medievală a Pătrăuţilor a fost construită în anul 1487. Ea propune în spaţiul dintre pardoseală şi primul registru iconografic (spaţiu dedicat de obicei draperiei sub formă de perdea) o interesantă înşiruire de motive geometrice alese aparent aleatoriu. Draperia în formă de perdea nu este exclusă din ansamblul decorativ, ci este pictată sub nivelul decoraţiilor geometrice…
