Poeme pentru piticoţi nevinovaţi şi singuri
-
-
Ce înseamnă exact cuvântul „martir”?
Termenul modern „martir” (română, engleză, germană, spaniolă, franceză etc.) urcă până la termenul grecesc martys (gen. martyros) care înseamnă, la origine, „martor”, lat. testis. Pentru a restrânge cât mai mult zona de improvizaţie voi lua ca repet faimosul Dicţionar etimologic al limbii greceşti al lui Chantraine, conform căruia radicalul mar– trimite la un verb indo-european…
-
Secretul tinereţii fără bătrâneţe
Cristian Bădiliţă: Dragă domnule Erbiceanu, sunteţi unul dintre puţinii oameni pe care, cu adevărat, îi invidiez. La modul admirativ, fireşte. Viaţa dumneavoastră e atât de plină încât mă întreb cum de mai puteţi fi atât de „neastâmpărat”, mobil, frenetic? Aveţi o energie cu totul ieşită din comun, care uneori zăpăceşte. Aşa aţi fost dintotdeauna, sau…
-
Apocalipsa lui Ioan
Apocalipsa lui Ioan Ediţie bilingvă, amplu comentată (volumul 3 din noua traducere comentată a Noului Testament) Publicarea traducerii comentate a Septuagintei, pe care am coordonat-o în cadrul Colegiului Noua Europă, s-a încheiat. Normal este ca această traducere a Vechiului Testament (versiunea greacă) să se împlinească prin traducerea comentată a Noului Testament. O retraducere a Noului…
-
„Mai scriu un an, doi critică literară şi, gata, mă întorc la poezie”
Cristian Bădiliţă: Cum te-ai defini tu însuţi, dragă Alex., în cadrul culturii române de azi: critic literar, istoric literar, scriitor? Cu ce argumente? Alex. Ştefănescu: În timpul liceului urmat la Suceava, 1961–1965, eram considerat poetul oraşului. În anii studenţiei, 1965-1970, am publicat câteva zeci de poeme în România literară, condusă pe atunci de Geo Dumitrescu….
-
Catolicismul românesc contraatacă (2)
Cristian Bădiliţă: În prezent sunteţi rectorul Institutului romano-catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, institut care, dacă nu mă înşeală memoria, a fost înfiinţat sub ministeriatul lui Kogălniceanu. Care erau atunci relaţiile dintre ortodocşi, catolici, laici-francmasoni, precum Kogălniceanu sau Cuza? pr. Wilhelm Dancă: Dacă nu greşesc, Eminescu spunea undeva: „Orice ţară civilizată este catolică sau, dacă nu…
-
Catolicismul românesc contraatacă (1)
Wilhelm Dancă este preot catolic. Actualmente rector al Institutului teologic romano-catolic din Iaşi. Doctor al Universităţii Gregoriana din Roma. Între 1992 şi 1995 a lucrat la Radio Vatican. A publicat 13 cărţi, printre care Definitio sacri, Editura Ars Longa, Iaşi, 1998; Bazele filozofice ale teologiei, Editura Arhiepiscopiei romano-catolice, Bucureşti, 1999; Introducere în teologia fundamentală, Editura…
-
„Octavian Paler a inserat imediat câteva rânduri despre tinereţea revoluţionară a lui Ceauşescu”
Cristian Bădiliţă: Dragă Alex., aş dori să scăpăm de la început de întrebarea cea mai penibilă, dar necesară, de dragul aşa-zisei obiectivităţi. De ce unii oameni pe care-i cunosc te acuză de oportunism, atrăgându-mi atenţia că biografia ta e plină de serpentine. Ai fost om al regimului comunist? Te-ai compromis cu texte procomuniste sau proceauşiste? Te-ai…
-
„Românii au intrat în Europa Epocii Moderne în 1700”
Cristian Bădiliţă: În cursul tău de ecleziologie, publicat în 2005, la Blaj, identifici momentul originar al unirii unei părţi a ortodocşilor din Transilvania cu Roma ca fiind Conciliul de la Florenţa, 1439. Altfel spus, cu aproape trei sute de ani înaintea naşterii a ceea ce se numeşte acum Biserica greco-catolică. De fapt, povestea acestui Conciliu, zis „de…
-
Anticristul şi anticristologia
Denumirea „Anticrist” apare pentru prima dată în Epistola întîi a lui Ioan 2, 18 : „Copii, este ceasul de pe urmă; aţi auzit că vine (erchetai) un Anticrist; ei bine, acum (nyn) s-au ivit mulţi anticrişti (antichristoi polloi) şi de aici ştim că este ceasul de pe urmă”. Pasajul citat este important din cel puţin…
-
România Mică
O insulă cu câteva sute de locuitori. Virgil Ierunca repeta obsesiv: populaţia României nu depăşeşte o sută de locuitori. Mă revoltam. Pe moment. Apoi acceptam. Accepta şi el rectificarea: „Să spunem o mie. Dar nu mai mult.” Avea dreptate. Ierunca. Cifrele nu contează prea tare. Contează dedesubtul lor. Calitatea creierelor care gândesc şi a inimilor…
-
„Polonia m-a format ca filozof şi teolog greco-catolic, m-a învăţat respectul faţă de spiritualitatea răsăritului creştin”
Alexandru Buzalic, născut în anul 1969 în Constanţa. Studii de teologie la Departamentul Institutului Pontifical din Varşovia, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Bucureşti. Hirotonit diacon (1999) şi preot (2001) prin punerea mâinilor PS Virgil Bercea, încardinat în Eparhia de Oradea-Mare. Din anul 1996 predă la Institutul Teologic de grad universitar din Oradea, apoi în cadrul…
-
Ultima boroboaţă a papei Benedict al XVI-lea
La douăzeci de ani vroiam să mă fac… papă. Combinasem un scenariu, „infailibil”, împreună cu un coleg de liceu, care era destinat să ajungă patriarh al Bisericii ortodoxe române. Odată eu ajuns papă, iar el, patriarh, unirea celor două fracţiuni ale Bisericii era ca şi rezolvată. Am nutrit acest gând şi la începutul anilor 1990….
-
Antimanifestul suprarealismului ortodox
Manifestele poetice sau literare mi-au produs întotdeauna o senzaţie de jenă, ca, de altminteri, şi cenaclurile literare. Există scriitori „grupătorişti” şi scriitori pur şi simplu. Scriitorii „grupătorişti” sunt suspecţi din mai multe puncte de vedere. Literatura nu se face în grup şi la comandă, prin manifest sau conform unui program dinainte stabilit. Literatura programată e…
-
„Părintele Petroniu era de o căldură şi o blândeţe copleşitoare”
Cristian Bădiliţă: Dragă Filip, în ce împrejurări l-ai întâlnit pe Părintele Petroniu? Cunoşteai deja ceva despre biografia şi statura lui duhovnicească? Filip-Lucian Iorga: Dragă Cristian, în primul rând, îţi mărturisesc că am avut până acum o oarecare rezervă în a relata pelerinajul meu la Sfântul Munte Athos, pentru că acest reper sacru a devenit, de câţiva…
-
Efectele democratice ale impotenţei. Plecând de la dosarul lui Dorin Tudoran
Ce-am fi putut noi învăţa totuşi de la comunişti, vreme de, iată, 70 de ani, şi n-am învăţat? Curăţirea terenului. Ceea ce francezii, după Ocupaţie, au numit „l’épuration de la société”. Conform celor mai fiabile statistici, în Franţa au colaborat activ cu armata germană de ocupaţie aproximativ 95 de persoane din 100.000. În Norvegia procentul a…
