Orientare bibliografică

Bibliografia cvasicompletă despre Septuaginta este conţinută în două volume: pentru studiile publicate până în 1969, S.P. Brock, C.T. Fritsch, S. Jellicoe, A classified Bibliography of the Septuagint, Leyden, 1973; pentru studiile publicate din 1970 până în 1993, C. Dogniez, Bibliography of the Septuagint/Bibliographie de la Septante (1970-1993), Leyden, 1995. Bibliografia următoare este sintetică şi orientativă.

Ediţii şi traduceri:

Swete H.B. (ed.), The Old Testament in Greek according to the Septuagint, I-III, Cambridge, 1887-1894.
Rahlfs A. (ed.), Septuaginta. Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes, Stuttgard, 1935.
Wevers (ed.) J.W. (ed.), Septuaginta. Vetus Testamentum Graecum auctoritate Academiae Scientiarum Gottingensis editum, Göttingen 1974-…..
Brenton L., The Septuagint Version of the Old Testament and Apocrypha, Greek and English, Londra, 1851 (retipărită în 1980).
Brunello A., La Bibbia secondo la versione dei Settanta, I-II, Roma, 1960.
Harl M., Dorival G., şi Munnich O. (ed.), La Bible d’Alexandrie, Paris, 1986-… .
Mortari L. (ed.), La Bibbia dei LXX, Roma, 1999-… .

Studii:

Aejmelaeus A., On the Trail of the Septuagint Translators. Collected Essays, Kampen, 1993.
Amphoux C.B şi Morgain J., Les premières traductions de la Bible, Lausanne, 1996.
Barr J., The Semantics of Biblical Language, Londra, 1961.
Barthélemy D., Etudes d’histoire du texte de l’Ancien Testament, Fribourg, Göttingen, 1978.
Benoit P., „La Septante est-elle inspirée”, in Exégèse et Théologie I, Paris, pp.13-28.
Benoit P., „L’inspiration des Septante d’après les Pères”, in L’homme devant Dieu. Mélanges offerts au Père Henri de Lubac, Paris, 1964, pp. 169-187.
Botte B. şi Bogaert P.M., „Septante et versions grecques”, in Dictionnaire de la Bible, Suppl. 12, 1993, col. 536-692.
Bogaert P.M., „Les études sur la Septante. Bilan et perspectives, in Revue de Théologie de Louvain 16, 1985, pp. 174-200.
Bouhot J.-P., „Le Pentateuque chez les Pères”, in Dictionnaire de la Bible, Suppl. 7, 1966, col. 687-708.
Carbone S.P. şi Rizzi G., Le Scritture ai tempi di Gesù. Introduzione alla LXX e alle antiche versioni aramaiche, Bologna, 1992.
Cimosa M., Guida allo studio della Bibbia greca (LXX), Roma, 1995.
Daniel S., Recherches sur le vocabulaires du culte dans la Septante, Paris, 1966.
Devreesse R., Anciens commentateurs grecs du Pentateuque, Roma, 1959.
Fernández Marcos N., Introducción a las versiones griegas de la Bíblia, Madrid, 1979.
Fernández Marcos N., La Septuaginta en la investigación contemporánea, Madrid, 1985.
Field F., Origenis Hexaplorum quae supersunt, I-II, Oxonii, 1875 (reeditare Hildesheim, 1964).
Galbiati E.R. „La versione dei LXX: influsso sui Padri e sulla liturgia greca e latina”, in Annali di Scienze Religiose, I, 1996, pp. 57-70.
Harl M., Dorival G., Munnich O., La Bible grecque des Septante, du judaïsme hellénistique au christianisme ancien, Paris, 1988, 19942.
Harl M., La langue de Japhet, quinze études sur la Septante et le grec des chrétiens, Paris, Cerf, 1992.
Hengel M., Judaism and Hellenism, Londra, 1974.
Jellicoe S., Studies in the Septuagint: origins, recensions and interpretation, New York, 1974.
Le Déaut R., La nuit pascale, Roma, 1975.
Le Déaut R., „La Septante, un Targum?”, in Kuntzmann R şi Schlosser J. (ed.), Etudes sur le judaïsme hellénistique, Paris, 1984, pp. 147-195.
J.A.L. Lee, A lexical Study of the Septuagint Version of the Pentateuch, 1983.
Martone C., „I LXX e le attestazioni testuali ebraiche di Qumran”, in Annali di Scienze religiose II, 1997, pp. 159-174.
Mélèze-Modrzejewski J., „La Septante comme nomos. Comment la Torah est devenue une loi civique pour les Juifs d’Egypte”?, in Annali di Scienze religiose II, 1997, pp. 143-158.
Mortari L., Il Salterio della tradizione, Torino, 1983.
S. Olofsson, The LXX Version. A Guide to the Translation Technique of the Septuagint, Stockholm, 1990.
Orlinsky H.M., „I LXX: punto d’arrivo e di partenza per diversi ambiti di ricerca”, in Annali di storia dell’esegesi I, 1996, pp. 17-31.
Pietesman A. şi Cox C., De Septuaginta. Studies in honour of John William Wewers on his sixty-fifth birthday, Ontario, 1984.
Rahlfs A., Septuaginta-Studien, Göttingen, 1904; 1911.
Rose A., „L’influence des Septante sur la tradition chrétienne”, I-II, in Questions liturgiques et paroissiales 44, 1965, pp. 192-211; 284-301.
Simon M., „La Bible dans les premières controverses entre Juifs et Chrétiens”, in Mondésert Cl. (ed.), Bible de tous les temps I, Le monde grec ancien et la Bible, Paris, 1984, pp. 107-125.
Swete H.B. şi Ottley R.R., An Introduction to the Old Testament in Greek, Cambridge, 1900, retipărită la New York în 1968.
Tabachovitz D., Die Septuaginta und das Neue Testament, Lund, 1956.
Tov E., „Some Thoughts on a Lexicon of the LXX”, in Bulletin of the IOSCS IX, 1976, pp. 14-46.
Tov E., The Text critical Use of the Septuagint in biblical Research, Ierusalim, 1981.
Tov E., A Classified Bibliography of Lexical and Grammatical Studies on the Language of the Septuagint and its Revisions, Ierusalim, 1982.
Trebolle Barrera J., La Biblia judía y la Biblia cristiana. Introducción a la historia de la Biblia, Madrid, 1993.
Vian G.M. „Le versioni greche della Scrittura nella polemica tra giudei e cristiani”, in Annali di storia dell’esegesi, 1, 1996, pp. 39-54.
Walters, The Text of the Septuagint. Its Corruptions and their Emendation, Cambridge, 1973.