Octavio Paz, premiu Nobel de literatură, obişnuia să spună: „Lumea de azi e tot mai prost condusă, pentru că oamenii politici nu-i mai citesc pe clasici.” Gândindu-se, fireşte, la marile nume ale Antichităţii greco-romane, de la Homer, Hesiod, Platon şi Tucidide, până la Virgiliu sau Cicero. Jacqueline de Romilly, celebră elenistă franceză, membră a Academiei,…
Efrem din Nisibi sau „Sirianul”, sfânt şi doctor al Bisericii (cca. 306-373), este cel mai important scriitor religios de limbă siriacă; teolog, biblist, liturghist. Cel mai mare poet după Dante, sau alături de el (R. Murray, Ephraem Syrus, în TRE [Theologische Realencyklopädie], Berlin, nr. 9/1982, pp. 755-762). Născut într-o familie creştină, a cunoscut influenţa lui…
A venit din nou Crăciunul! E o veste care nu ne surprinde, mai ales pentru faptul că publicitatea şi ofertele de la televiziuni, din ziare, reviste şi alte mijloace de comunicare în masă ne-au introdus deja în atmosfera consumismului de dinaintea Crăciunului. Dar pentru noi, creştinii, Sărbătorea Crăciunului este un moment de reflecţie şi de aducere…
Ioan Evanghelistul foloseşte unul dintre cele mai ciudate verbe pentru a descrie întruparea Domnului. Tiparul aluziei exodice din Evanghelia sa începe din primul capitol. Aoristul eskenosen este aproape imposibil de tradus printr-un singur lexem. Timpul gramatical? Perfect? Perfect simplu? Aspectul: perfectiv. S-a întîmplat, „şi-a făcut cort” între casele noastre. Ioan 1:14: Şi Cuvîntul S’a făcut trup,…
Pe 22 decembrie 2009, când se împlineau douăzeci de ani de la revolta anticomunistă în România şi tot atâţia de la instaurarea neocomunismului în diferite variante (neostalinistă, pseudogaullistă, malagambist-intelectuală), vedea lumina… internetului revista Oglindanet, prunc născut dintr-o „mamă schijă şi un tată afet”. Iată-ne acum la „tăierea moţului”, spre surprinderea multora şi în primul rând…
Cartea lui Ioan G. Pop şi Otniel L. Vereş, Elemente de semiofizică aplicată (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010) este o apariţie cu un aer proaspăt şi revigorant într-un mediu în care abundă, din păcate, colaje impersonale şi mult prea rigide. Demersul celor doi autori are meritul de a fi , atât stimulant din punct de vedere…
1. Revoluţia de la Timişoara a fost încă din primele ei ore, nu doar anticeauşistă, ci şi categoric anticomunistă. În toate zilele Revoluţiei s-a scandat de sute de ori: „Jos comunismul!” În consens cu aspiraţia sutelor de milioane de oameni din Estul Europei am cerut şi noi abolirea imediată a acestui sistem social…
Tzvetan Todorov propune, prin Literatura în pericol, o problematizare incisivă şi, totodată, aplicată, a stării la zi a învăţământului literar, a criticii, a lecturiişi, în ultimă instanţă, a literaturii ca instituţie publică. Tripla derivă literară post-structuralistă (explicită în seria formalism, nihilism, solipsism) reprezintă cauza reală a pericolului ce pândeşte literatura şi care e regăsibil atât…
Taina lui Dumnezeu care a început să se reveleze prin sfinţii profeţi şi apostoli se va împlini când al şaptelea înger va suna din trâmbiţă (Apoc 10,7), adică atunci când şi taina fărădelegii, care a început a lucra din timpul apostolilor, va fi manifestată (2 Tes 2,7). Manifestarea „tainei fărădelegii” (nedreptăţii) va avea loc când…
Pastorul Marius Cruceru (Augustine and Ecumensim. A Short Presentation of the Augustinian View on other Christian Groups) abordează conceptul „alterităţii” (în sens de deosebire, diferenţă, neasemănare) în teologia lui Augustin, pornind de la următoarea întrebare: poate fi considerat Augustin ecumenist? Cum s-a raportat episcopul de Hippona la diferitele grupuri care pretindeau apartenenţa creştină, dar, în…
Cristian Bădiliţă: Ce se întâmplă cu instituţiile şi institutele statului român, domnule Marius Oprea? A rămas ceva care să nu fie controlat politic, adică înregimentat de gaşca aflată la putere? Marius Oprea: Nu atât subordonarea politică evidentă şi de care, la fel de evident, nu au scăpat în România nici grădiniţele este ceea ce mă deranjează,…
Omul, în existenţa sa istorică, s-a confruntat şi se confruntă cu „răul”. Fără nici o finalitate, iraţionale în sine, evenimentele nefaste, care lovesc omul, ca individ, sau societatea umană în ansamblul ei, au încercat să fie raţionalizate şi explicate în toate mitologiile arhaice şi dezbătute de gânditorii tuturor timpurilor. În cele din urmă, „răul” se revelează…
Anul 2010 a fost extrem de rodnic pentru cea mai importantă colecţie de texte patristice din lume, Sources chrétiennes. Ne oprim la trei titluri de excepţie. În primul rând, la primul tom din marele tratat al lui Maxim Mărturisitorul (580-662), Către Thalassios (vor fi trei tomuri în final). Tradiţia ne-a trasnmis această lucrare sub titlul…
De această întreită faimă ne „bucurăm” noi, românii. Bine, mai sunt şi alte etichete – „hoţi, şmecheri, nepunctuali, mitocani/mitomani, neserioşi” -, dar acestea sunt derivate, nu principale. Aşa cum, în spiritualitatea creştină, există o ierarhie a celor opt logismoi, deveniţi ulterior „cele şapte păcate capitale”, orgoliul aflându-se la rădăcina lor, tot aşa există o ierarhie…