Domnul Ics, vechi inspector guvernamental, tocmai se ridică pe la şapte din aşternuturi după care îşi privi într-un gest reflex ceasul, gata să întreprindă ritualul duşului matinal. Fiind posesorul unui fizic atletic, ca de rugbist, cu părul uşor grizonat, tuns perie, cu faţa gălbui-măslinie punctată de doi ochi negri ce păreau că pătrund miezul lucrurilor,…
Centrul tematic al plachetei de debut (Măceşul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iaşi, 1982) a Marianei Codruţ pare a fi reprezentat de asumarea unei feminităţi ce-şi interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esenţiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicateţe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziţie intens reflexivă, tentaţia stilizării misterelor deopotrivă cosmice şi ontologice,…
poem pentru prieteni prietenii mei au crescut mari altă generaţie face literatură acum ei fac copii şi poartă cravată au un uşor început de burtă nu sunt trişti inspiră expiră ostentativ sunt rumeni nu mai fac blatul poartă sacoşe grele vorbesc tare ascultă buletinul meteorologic au multe cunoştinţe nu mai scriu poezii când sunt singuri…
României regale Zăream aproape ţărmurile arse, nituite de soare. La prova, subţirateci platani se-arcuiau vibratorii în aer. Călătoream. Călătoream neştiind încotrova ne-ncredinţase soarta cu-al mării aprig vaier. Încet, pe negândite, se îngusta orizontul de ape străluminat din adâncuri de osuarele şi dinastiile peştilor. Pânza întinsă ca arcul aducea mai aproape clipa când în vârful catargului…
Mărturisesc că, la un moment dat, în timp ce examinam problema convertirii la Steinhardt, am încercat să joc rolul „avocatului diavolului”, am încercat ceea ce se numeşte o îndoială metodică. În ce sens? În majoritatea textelor sale autobiografice (Jurnalul fericirii, „Mărturisire”, „Autobiografie”, „Notă autobiografică” redactată pentru Dicţionarul neconvenţional al scriitorilor evrei de limbă română de…
Tudor Petcu: Înainte de toate, v-aş ruga să expuneţi în linii mari viziunea dvs. asupra ideii de filozofie, asupra semnificaţiei pe care dvs. i-o atribuiţi. Din totdeauna, filozofia a fost definită ca iubire de înţelepciune, pornind desigur, de la etimologia greacă, însă cu greu a putut fi receptată de masele largi, ea fiind asumată mai…
5 Prostia şi laşitatea au devenit, azi, cu atât mai periculoase cu cât sunt protejate prin legi. Taxarea unui prost drept prost, cu sensul obiectiv din dicţionar, poate atrage consecinţe penale. Prostul nu mai poate fi numit ceea ce este şi tratat ca atare (tratat în ambele sensuri: moral şi terapeutic), căci „se vexează”: prostia…
Nemulţumirile acumulate în ani au izbucnit, în ultimele săptămâni, reamintindu-ne că organismul societăţii româneşti nu este, aşa cum şi l-ar fi dorit unii, inert, incapabil de reacţie. Dincolo de orice opţiune sau apartenenţă politică, protestatarii s-au transformat în purtătorii legitimi de cuvânt ai unei populaţii exasperate. Miezul revendicărilor s-a dovedit a depăşi cu mult nivelul…
1 Copiii sunt singurul argument, necesar şi suficient, pentru existenţa speciei. Fiinţa umană îşi justifică întreaga viaţă, plină de mizerii, suferinţe, veselii cretine şi nonsens, numai prin actul, fondator şi mistic, al copilăriei, mai precis, prin starea de copilărie (întreruptă, hăcuită, făcută zob pe parcurs, dar mereu prezentă). Până şi imbecilul cel mai tenace, asasinul…
POVESTE DE DRAGOSTE A fost demult. O casă pierdută-ntr-o pădure cu flori prelung mirositoare la fereastră. Luceferi de mătase tot se trudeau s-o fure s-o rezidească sus pe bolta — albastră În casă, stând la masa rotundă: tu şi eu ne cotropise somnul şi ne pierise graiul şi ne rugam muţeşte la bunul Dumnezeu…
În luna ianuarie a anului 2004. Katholische Akademie Bayern din München a avut o iniţiativă extraordinară de a organiza o dezbatere frontală între filozoful raţionalist Jürgen Habermas şi unul dintre cei mai prestigioşi teologi ai epocii contemporane, Cardinalul Joseph Ratzinger (actualmente Papa Benedict al XVI-lea). Această dezbatere a avut drept subiect „bazele morale ale unui…
În volumul al XIV-lea al Dosarului procesului „Noica-Pillat”[1], printre documentele care constituie aşa-zisul „Dosar de penitenciar” al lui N. Steinhardt se află şi două fişe de transfer de o simplitate deconcertantă (prin gradul de standardizare specific): ORDIN DE MUTARE CĂTRE Şeful Secţiei nr. II Tov. Plt. Curăveanu Constantin Veţi muta pe deţinutul STEINHARDT O. NICU…
De la debutul aproape simultan cu volumele Versuri (Editura Albatros, Bucureşti, 1970) şi Detectivul Arthur (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1970), a fost cât se poate de evident faptul că Emil Brumaru este posesorul unui teritoriu liric perfect individualizat şi în consecinţă lesne recognoscibil. Au trebuit să o admită inclusiv criticii – altminteri de top –…
Structura sintetică a unui an liturgic creştin este publicată anual în cadrul unui calendar liturgic. Informaţii detaliate se găsesc în cărţile de cult ale fiecărui rit liturgic, rit definit de un patrimoniu teologic, patristic, liturgic, spiritual şi canonic, specific. Pentru ritul bizantin cărţile liturgice din care se extrage calendarul liturgic sunt: Evanghelia şi Apostolul, pentru…
ACROSTIH Şerhan Foarţă Când se naşte Crist, — anu’ a Rămas o săptămână; Ianua, Coelis Ianua, Se deschide şi o să rămână Tot timpul deschisă, până în Iunie 24, ziuă cu, pe câmpuri, sânziene, Atunci când timpul bătrân Noapte de Sânziene Binevoieşte a se face… Ăl de ne dă în Dar calendare ştie ce…
Încă de la începutul creaţiei sale literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iaşi, 1980), Nichita Danilov îşi fixează poezia într-un spaţiu al simbolicului şi vizionarului, al metafizicului filtrat doar uneori printr-o grilă parodică de cea mai bună calitate. Nimic derizoriu ori foarte puţin din cotidianul insignifiant îl atrage pe acest poet preocupat, dimpotrivă, de retorica marilor…