Giovanni Filoramo este unul din cei mai importanţi specialişti în istoria religiilor. Profesor şi cercetător la Facultatea de litere din cadrul Universităţii din Torino, Filoramo este interesat în mod special de situaţia creştinismului antic, mai exact, de aspectele sale „marginale”, mai puţin cunoscute cu care s-au confruntat primele comunităţi creştine: gnosticismul, falşii profeţi şi vizionari,…
Otniel Vereş: Domnule Andrei Marga, de ce suntem, ca ţară, într-o situaţie ce pare uneori fără ieşire şi nu vorbesc doar despre nivelul economic? Părem incapabili de unitate, de ajutorare reciprocă, de sacrificiu şi de efort. Mai mult, adesea, ne resemnăm într-o viziune fatalistă. Mă întreb dacă nu am ratat şansa unică a anilor 1996-2000. Ţin…
În continuare puteţi asculta un splendid colind interpretat de formaţia de muzică veche „Anton Pann”, condusă de Constantin Răileanu.
În Critica criticii Todorov lărgeşte atât obiectul, cât şi obligaţiile şi drepturile criticii literare, considerând că, până la urmă, „critica nu trebuie şi nu poate doar să se limiteze la a vorbi despre cărţi; la rândul ei, ea se pronunţă întotdeauna asupra vieţii.” Opusă unei astfel de perspective largi asupra literaturii şi criticii literare este ceea…
O problemă aparte este aceea de a vedea dacă lucrările savantului reflectă ori nu adeziunea sa la idealurile legionare şi, în cazul unui răspuns pozitiv, dacă se întemeiază pe aceste idealuri sau, dimpotrivă, servesc la a le da o justificare intelectuală. Răspunsul este evident pentru articolele cu caracter politic, nu însă şi pentru scrierile…
Stă scris: La început a fost Cuvântul. Mă şi opresc. Cine m-ajută să fac pasul? Cuvântul? Nu pot să-l preţuiesc aşa de mult. Să nu fac nici aici popasul… Din ce adâncuri vine şoapta? M-ajută duhul şi-mi dă sfat. La început voi pune Fapta. J. W. Goethe, Faust Având în vedere specificul disciplinelor…
Octavio Paz, premiu Nobel de literatură, obişnuia să spună: „Lumea de azi e tot mai prost condusă, pentru că oamenii politici nu-i mai citesc pe clasici.” Gândindu-se, fireşte, la marile nume ale Antichităţii greco-romane, de la Homer, Hesiod, Platon şi Tucidide, până la Virgiliu sau Cicero. Jacqueline de Romilly, celebră elenistă franceză, membră a Academiei,…
Efrem din Nisibi sau „Sirianul”, sfânt şi doctor al Bisericii (cca. 306-373), este cel mai important scriitor religios de limbă siriacă; teolog, biblist, liturghist. Cel mai mare poet după Dante, sau alături de el (R. Murray, Ephraem Syrus, în TRE [Theologische Realencyklopädie], Berlin, nr. 9/1982, pp. 755-762). Născut într-o familie creştină, a cunoscut influenţa lui…
A venit din nou Crăciunul! E o veste care nu ne surprinde, mai ales pentru faptul că publicitatea şi ofertele de la televiziuni, din ziare, reviste şi alte mijloace de comunicare în masă ne-au introdus deja în atmosfera consumismului de dinaintea Crăciunului. Dar pentru noi, creştinii, Sărbătorea Crăciunului este un moment de reflecţie şi de aducere…
Ioan Evanghelistul foloseşte unul dintre cele mai ciudate verbe pentru a descrie întruparea Domnului. Tiparul aluziei exodice din Evanghelia sa începe din primul capitol. Aoristul eskenosen este aproape imposibil de tradus printr-un singur lexem. Timpul gramatical? Perfect? Perfect simplu? Aspectul: perfectiv. S-a întîmplat, „şi-a făcut cort” între casele noastre. Ioan 1:14: Şi Cuvîntul S’a făcut trup,…
Pe 22 decembrie 2009, când se împlineau douăzeci de ani de la revolta anticomunistă în România şi tot atâţia de la instaurarea neocomunismului în diferite variante (neostalinistă, pseudogaullistă, malagambist-intelectuală), vedea lumina… internetului revista Oglindanet, prunc născut dintr-o „mamă schijă şi un tată afet”. Iată-ne acum la „tăierea moţului”, spre surprinderea multora şi în primul rând…
Cartea lui Ioan G. Pop şi Otniel L. Vereş, Elemente de semiofizică aplicată (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010) este o apariţie cu un aer proaspăt şi revigorant într-un mediu în care abundă, din păcate, colaje impersonale şi mult prea rigide. Demersul celor doi autori are meritul de a fi , atât stimulant din punct de vedere…
1. Revoluţia de la Timişoara a fost încă din primele ei ore, nu doar anticeauşistă, ci şi categoric anticomunistă. În toate zilele Revoluţiei s-a scandat de sute de ori: „Jos comunismul!” În consens cu aspiraţia sutelor de milioane de oameni din Estul Europei am cerut şi noi abolirea imediată a acestui sistem social…