După integralele Norelli & Moreschini şi Pelikan, editura Polirom marchează încă un punct, deosebit de important, pe „tabela de marcaj” publicând impresionanta Istorie a religiilor coordonată de Giovanni Filoramo. Absolvent de filozofie (dar şi excelent clasicist) preocuparea constantă a lui Filoramo, încă din studenţie, a fost fenomenul religios, fiind profund marcat de celebrul (şi bizarul)…
În timpul vizitei pe care Papa Benedict al XVI-lea a efectuat-o în Marea Britanie, duminică, 19 septembrie 2010, la Coventry va avea loc beatificarea Cardinalului John Henry Newman (21 februarie 1801 – 11 august 1890). Figură fascinantă şi emblematică, angajat într-un traseu spiritual şi religios uimitor, Cardinalul Newman s-a născut în Londra, fiind botezat în Biserica Anglicană. Crescut,…
Pr. Bernard Ştef, Senior al Bisericii Blajului, ieromonah asumpţionist, profesor, părinte şi îndrumător spiritual, mărturisitor al credinţei în Domnul, a fost trecut în Împărăţia vieţii vesnice pe 11 septembrie 2010. Pr. Bernard Ştef s-a născut în 22 octombrie 1916 în localitatea Lăscud, jud. Mureş, din părinţii Ştefan şi Maria, agricultori. Studiile primare (5 clase) le-a urmat…
Între rozătoarele din Ţara de Caşcaval, Securicelul se distinge prin anatomia sa bizară: are şapte ochi, cinci urechi, colţi redutabili dispuşi pe trei rînduri ca nişte fortificaţii şi un pîntece enorm. Acest din urmă accesoriu i-a făcut pe Bipezii din partea locului – tot mai puţini, tot mai flămînzi, tot mai săraci, tot mai disperaţi –…
1. 1. Începând să scriu viaţa fericitului Ilarion, chem în sprijin Duhul Sfânt care sălăşluia în el, pentru ca, după ce a revărsat asupra lui virtuţile, să-mi pună pe buze cuvintele cu care să istorisesc, ca faptele [lui] să-şi găsească măsura potrivită în cuvintele [mele]. 2. Cum spune [Sallustius] Crispus, „virtutea celor ce au făptuit atâta…
Cristian Bădiliţă este deja un „caz” în mediul teologic şi cultural din România, o putem afirma fără rezerve. Numele său reuşeşte să polarizeze doze nemaiîntâlnite de polemici, isterie, convulsii, potopuri de cuvinte grele, „vărsări de sânge” ideatic şi, din nefericire, prea puţine analize obiective, neîncărcate emoţional, ale operei sale. Sigur, şi Cristian Bădiliţă îşi aduce din…
Edith Stein urmează cu fidelitate, în filozofia ei, cea dintâi semnificaţie a termenului grecesc philosophia: iubirea de înţelepciune, căutarea adevărului care presupune încercarea de a descifra sensul ultim al existenţei omeneşti pe baza unor principii universale. Această semnificaţie originară a activităţii filozofice a fost pierdută din vedere de filozofia modernă, care a reţinut, în schimb, numai…
În cartea-document Trecând pragul tăcerii (Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş, 2009), Tertulian Langa se narează pe sine şi pe cei care au populat lumea cu chip de iad al ocupării comuniste, aşa cum va răspunde unui necunoscut care providenţial îl întreabă pe nefericitul călător: „De unde vii?” „Din iad!” Răspunsul complet ar fi fost: din istoria…
Isus Cristos a râs în timpul vieţii sale pământeşti? Autorii scrierilor cuprinse în Noul Testament au consemnat momente în care Mântuitorul a râs sau a pronunţat cuvinte cu haz? Biblia ne permite să afirmăm că râsul şi umorul fac parte din revelaţia pe care Dumnezeu însuşi a voit să o lase omenirii? Ce atitudine au adoptat…
Săptămâna trecută am avut două revelaţii de ordin teologic: una datorată văcarului Tiberică, din satul X., România „profundă”; alta, lui Ovidiu Hurduzeu, stabilit în „putreda” Californie din SUA. Şi nea Tiberică, şi Ov. Hurduzeu se declară (în forul lor interior se şi cred) ortodocşi. Primul, „de când m-a fătat muma”, al doilea, de vreo câţiva anişori,…
Prima observaţie pe care o consider necesară în apropierea de cartea pastorului Marius Cruceru, Voi care sunteţi răi … fiţi desăvârşiţi ca Tatăl! O abordare periegetică a „Predicii de pe Munte” (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010) priveşte necesitatea reglării orizontului de aşteptare: ce este şi ce nu este cartea? De clarificarea acestui aspect depinde modul în care…
Riscant pariu să refaci istoria sacră prin literatură. În primul rând, pentru că istoria însăşi, sacră-profană, curge, de peste două milenii prin matca Învierii. Calculăm anii noştri de la Isus încoace aşa cum vechii romani îşi calculau anii lor ab Urbe condita. În al doilea rând, romancierul de azi nu e în mod obligatoriu şi un…
Licheaua, mai ales cea cultivată, îşi are locul ei proeminent în istoria României moderne. Un portret exhaustiv şi atemporal e greu de întocmit, dat fiind că lichelismul e adaptabil la timp şi regim politic. Un ins comme il faut într-un anumit regim poate bascula spre lichelismul de cea mai joasă speţă sub alt regim. Avem atâtea…